BIO
Ștefan Bolea (n. 1980, Baia Mare) este cofondator și redactor-șef al e-revistei „EgoPHobia” și colaborator al revistei „Philosophy Now”. A fost redactor al revistei „Apostrof” și al e-revistei „Sisif”. Între 2022 și 2024 a fost cercetător postdoctoral la Facultatea de Litere din Cluj. Doctor în filosofie (2012) și doctor în filologie (2017). Este dublu licențiat în Filosofie și Studii Europene și absolvent al unui Master de Studii Americane, bursier Yggdrasil la Universitatea din Oslo, bursier DAAD la Universitatea Ludwig-Maximilian din München, bursier OeAD la Universitatea din Viena ș.a.
Printre lucrările sale de filosofie amintim: Ontologia negației, Casa Cărții de Știință (2004), Introducere în nihilismul nietzschean, Aius (2012), (reunite în volumul Introducere în nihilism, Eikon (2024)), Existențialismul astăzi, Herg Benet (2012), Eikon (2019), Theoria, Crux (2015), Biblia nihilistă, Crux (2017), Jung și filosofia umbrei, Tracus Arte (2019). A publicat patru volume de versuri, Război civil, Vinea (2005), Herg Benet (2016), Noaptea instinctelor, Brumar (2009), Gothic, Herg Benet (2011), AntiZeu, Herg Benet (2014), precum și memorialistică ficțională: Caietul Roxanei, Herg Benet (2013), Crux (2018), Caietul psihopatului, Herg Benet (2015), Crux (2023). O carte bazată pe teza sa de doctorat secundă a apărut în engleză cu titlul Reading the Jungian Shadow in 19th-Century Literature (Rowman & Littlefield, 2020). De asemenea, a îngrijit ediții critice din poeții simboliști: D. Iacobescu, Iuliu Cezar Săvescu, Al. T. Stamatiad. A tradus din engleză și germană cărți de John Stuart Mill, Gustav Meyrink și Martin Rees.
În 2021, a fost câștigătorul burselor și rezidențelor de creație literară Cărturești la categoria Eseu. În 2023, a participat la Atelierele FILIT pentru traducători. A fost de trei ori finalist al Festivalului de Poezie Prometheus. A obținut 21 de premii și distincții la concursuri literare naționale și internaționale. Scrierile sale au fost analizate în volumul Ștefan Bolea – În apele grele ale Rechinului, Junimea (2010). Selecții din textele sale au fost traduse în engleză, germană, franceză, portugheză și ucraineană.
ÎN REZIDENȚĂ
“Malaise” (Caiete #3)
Malaise continuă seria „caietelor”, un fel de jurnale post-cioraniene, în care autora își rescrie adolescența. Caietul Roxanei (Herg Benet, 2013, Crux, 2018) și Caietul psihopatului (Herg Benet, 2015, Crux, 2023) deschid seria memorialistică, accentuând autenticitatea extremă și nonconformistă a anilor ’90. Prima versiune a acestor jurnale datează din1996-98.
Artistul consideră că ar fi valoroasă o cartografiere a sfârșitului anilor ’90 (printr-un Bildungsroman care elogiază cultura înaltă, muzica și filmul), nu numai din perspectiva nostalgiei subiacente, dar și în calitate de contrast cu epoca noastră, care ne-a adus o victorie a suprafețelor, fără referent la prototipul profunzimii: triumful social media transformă, după cum arată Bret Easton Ellis în autobiografia sa, romanul și cinematografia în mijloace paseiste, în anacronisme.
Aceasta ar fi ideea principală a proiectului: o reconstrucție a epocii trecute (care nu e niciodată inocentă) în contradistincție cu Zeitgeist-ul actual. Memoir-ul este, pentru artist, un colaj complex (ca metode și tehnici). Nu notezează necesarmente evenimente, ci starea mentală, iar aceasta poate fi acompaniată de aforisme, versuri, microeseuri, pseudorecenzii, extrase din partituri, fișe de lectură etc.
Jurnalul este un crucible unde ideile apar fără cenzură, transformându-se sau nu în text literar. Jurnalul ca imperios experiment.