17 artiști clujeni selectați în programul Cluj în Rezidență 2024 și-au prezentat lucrările realizate pe parcursul celor trei luni de rezidență artistică, oferind publicului și comunității culturale locale o incursiune în noile lor creații și concepte. Evenimentul de prezentare a avet loc pe 20 noiembrie 2024 la Caza Tranzit, și a marchat finalul acestui program de sprijin al creației artistice locale, inițiat de Centrul Cultural Clujean.
Programul Cluj în Rezidență a fost lansat anul trecut, când 17 artiști din diverse domenii – de la arte vizuale, muzică, teatru, la literatură și arte performative – au primit sprijin pentru a-și aprofunda practicile artistice.
Rezidenți în propriul oraș. O inițiativă dedicată artiștilor locali
„Cluj în Rezidență” este un program creat pentru a susține artiștii din Cluj-Napoca, prin oferirea unui spațiu de exprimare liberă, precum și resursele necesare pentru a lucra la propriile proiecte artistice. În această ediție, artiștii au beneficiat de un cadru flexibil pentru a explora teme de interes și pentru a dezvolta noi lucrări în domenii variate, de la arte vizuale, arte digitale și new media, la muzică, arte sonore, dans, performance, literatură și teatru.
Irina Bălan, coordonatoarea programului, a subliniat importanța unui cadru de rezidență care prioritizează libertatea creativă: ”Ediția de anul trecut ne-a arătat cât de important este să existe rezidențe deschise, unde artiștii să poată lucra liber, fără presiunea unor raportări stufoase și fără teme alese de finanțatori. Realizarea de legături organice între artiști și creșterea unei comunități care să împărtășească practici și interese a fost un rezultat cheie al edițiilor precedente.”
Lista artiștilor selectați:
- Mihai Păcurar – Scenograf și artist interdisciplinar, cu un interes pentru proiecte hibrid, axate pe relațiile om-mediu-tehnologie și impactul virtualului asupra spațiului analogic.
- Lucian Mihai Rad – Actor și păpușar, a explorat educația prin teatru cu ajutorul unui set de păpuși personalizabile destinate activităților educative în școli.
- Andra Handaric – Designer de modă și costum, a investigat utilizarea deșeurilor textile pentru a crea obiecte conceptuale.
- Ana Cucu Popescu – Dramaturg și educator, a dezvoltat un text dramatic bazat pe experiențele de viață ale femeilor vârstnice, cu scopul de a deschide un dialog între generații.
- Delia Gavlițchi – Regizoare de teatru, a adaptat metoda Violei Spolin pentru a dezvolta abilitățile nonverbale ale actorilor-copii, într-o abordare educativă inovatoare.
- Géza Sipos – Designer grafic și tipograf, a folosit intervenții de street art și design tipografic pentru a explora identitatea urbană clujeană și memoria spațiului.
- Johannáék (Johanna Bertóti și trupa) – Muzicieni cu experiență, au lucrat la un album de muzică pentru copii, destinat să aducă arta mai aproape de familii și comunitatea locală.
- Alexandra Mereuți și Sebastian Danciu – Artiști vizuali, a explorat transformările spațiului urban din Mănăștur și a invitat comunitatea clujeană să participe la un non-spațiu de artă contemporană.
- Olga Ștefan – Poetă și profesoară, a dezvoltat o carte de poezie inspirată de experiențele din învățământ, punând accent pe dimensiunea civică și socială a educației.
- Cristina Curcan (musz) – Artistă vizuală, a explorat auto-reflecția prin broderie digitală și imprimare 3D, abordând teme personale și sociale într-o instalație sculpturală.
- Dániel Láng – Percuționist cu studii în percuție clasică și jazz, implicat în proiecte experimentale și educaționale de muzică, activ în scena muzicală clujeană.
- Lucia Ghegu – Artista a explorat teme precum migrația și identitatea în lucrările sale, și a combinat desenul și instalația pentru a documenta experiențele personale și universale.
- Andrei Bobiș – Producător muzical și membru al formației Zimbru, a lannsat un nou album care explorează relația om-animal printr-un mix de punk și art-rock.
- Orsolya Gál – Artista a lucrat la intersecția dintre natură și artă, explorând teme precum rutina și creativitatea prin instalații inspirate de tradițiile țesutului.
- Ștefan Bolea – Scriitor și filosof, a continuat seria sa de jurnale memorialistice cu o explorare introspectivă a adolescenței din anii ’90 și impactul ei asupra generației actuale.
- Radu Abraham – Artist și designer, a creat lucrări sculpturale și funcționale din materiale tradiționale, documentând procesul de realizare cu meșteșugari locali.
- Oana Mardare – Actriță și performer, a realizat istoria celor 10 ani ai Reactor, analizând impactul spațiului în peisajul cultural și în viața comunității artistice din Cluj.
O platformă pentru libertatea creativă
Unul dintre obiectivele „Cluj în Rezidență” 2.0 a fost să ofere artiștilor clujeni o platformă accesibilă pentru dezvoltare profesională, fără a implica relocarea acestora. Artiștii au lucrat în propriul oraș, în spații cunoscute. Aceștia au creat lucrări care reflectă atât contextul local, cât și perspective artistice noi.
Fiecare artist a primit un buget de 10.000 lei brut pentru dezvoltarea proiectului care le-a permis să se concentreze pe creație și explorare artistică. Din cele 80 de aplicații primite, 17 proiecte au fost selectate de juriul programului, acestea remarcându-se prin originalitate, calitate artistică și diversitate.
Programul a fost realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca și al Consiliului Local Cluj-Napoca.
Puteți vedea mai multe folografii aici.
