Biblioteci care devin huburi vii pentru comunitate, scriitori care descoperă noi forme de conectare cu tinerii cititori, proiecte care transformă lectura într-un act colectiv și creativ, acestea au fost doar câteva dintre reperele Forumului Medierii Culturale 2025, organizat de Centrul Cultural Clujean în perioada 9–11 octombrie.
Cea de-a șaptea ediție a forumului a pus literatura în centrul reflecției despre educație, comunitate și transformare socială. De la biblioteci care se deschid pentru refugiați sau devin mobile, până la festivaluri de lectură create de elevi și ateliere de poezie care inspiră copiii să devină autori, evenimentul a arătat cum lectura poate construi punți între comunități diverse și poate redefini relația noastră cu lumea.
Timp de trei zile, scriitori, bibliotecari, educatori și organizații culturale din România și din afara țării au discutat despre resursele, competențele și parteneriatele necesare pentru ca lectura și educația culturală să devină o parte firească a vieții publice.
Atelier pentru comunitatea de practică
Forumul Medierii Culturale a început cu un atelier practic facilitat de Maria Kovács, expertă în educație, și de echipa Qub: Andrada Balmez, Amalia Vincze, Alexandra Grapini.
A fost o sesiune practică dedicată comunității: bibliotecari, pedagogi, cadre didactice, autori și mediatori invitați la forum în care ne-am cunoscut, am aflat mai multe despre practicile profesionale ale fiecăruia și ne-am conectat unii cu alții. Întrebarea cum arată locul nostru de muncă și transpunerea acestuia într-o felicitare pop-up, sub coordonarea facilitatoarelor de la Qub, a introdus invitații în tema evenimentului într-un mod ludic, un exercițiu pe care l-ar aprecia orice copil, din orice școală și care poate fi cu ușurință adaptat și replicat în spațiile de învățare.
Lectura ca act public: cum construim împreună o cultură a cititului în comunitate?
Am continuat apoi, tot între invitații la forum, cu o întâlnire dedicată reflecției despre cum putem aduce lectura în centrul vieții comunitare și pe agenda publică, un exercițiu facilitat de cercetătoarea Claudia Șerbănuță.
Sesiunea 1 – Definire: rolul bibliotecilor și al autorilor în comunitate
Forumul a debutat cu sesiunea Definire, găzduită de Corina Bucea și Raluca Iacob.
Cercetătoarea Claudia Șerbănuță a subliniat importanța bibliotecilor publice ca „organisme vii, esențiale pentru dezvoltarea unei comunități”. Ea a dat exemplul Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” din Bihor, care, după renovare, a devenit un spațiu mereu plin, demonstrând relevanța bibliotecilor pentru comunitate și a investițiilor în această infrastructură culturală esențială.
Raluca Selejan, cofondatoarea librăriei La Două Bufnițe, a vorbit despre provocările de care se lovesc astăzi librăriile, chiar și cele care își asumă efortul de a (re)apropia cititorii de carte prin activități și ateliere creative. Ea a subliniat că rolul librăriilor este să devină spații de întâlnire și descoperire a literaturii, mai ales în locurile unde accesul la cultură este redus: „Am întâlnit copii de 14 ani care nu citiseră niciodată o carte”. Totuși, efortul medierii întâlnirilor dintre cititori și scriitori rămâne semnificativ, în ciuda comunității pe care o creaseră în jurul librăriei La Două Bufnițe: „Când inviți un scriitor într-o librărie, trebuie să acoperi anumite cheltuieli. După nouă ani în acest domeniu, vă spun sincer că niciodată nu reușești să acoperi aceste costuri doar din vânzarea cărților”.
Scriitorul Alex Moldovan a prezentat experiențele sale cu cititorii tineri: „Mulți copii se mirau că există autori vii, ei credeau că scriitorii sunt doar cei din fotografiile de pe copertele cărților. Aproape în fiecare săptămână primesc o invitație de a mă întâlni cu cititorii mei, iar acest lucru mi se pare extraordinar”. Ca parte din munca lui cu elevii, a început să folosească TikTok și scrie newslettere pentru promovarea lecturii: „TikTok-ul este, de fapt, cea mai fidelă oglindă a noastră. Am început să fac recomandări de cărți și, în doar câteva luni, am ajuns la 7.000–8.000 de urmăritori”.
Moderatoarele au evidențiat transformarea forumului într-un spațiu care încurajează discuții despre subiecte la ordinea zilei în cultura și educația din România.
Corina Bucea a a accentuat importanța bibliotecilor ca infrastructură culturală, dar și impactul lecturii și al medierii literaturii în a crea și consolida legături reale în comunități. Raluca Iacob, pe de altă parte, a atras atenția asupra importanței medierii într-un context în care cultura și educația publică sunt în general tratate mai degrabă contabil, decât pentru valoarea lor pentru societate.
Discuții și prezentări de carte cu trei autoare care scriu pentru copii
Imediat după sesiunea de deschidere, participanții s-au mutat la Cărturești Casa Hintz, unde trei autoare au prezentat cărți pentru copii și au discutat despre procesul lor creativ.
Iulia Iordan a explicat modul în care experimentează în scris: „Am nevoie de foarte mult timp pentru a scrie, pentru că totul este foarte vizual pentru mine, iar cărțile mele sunt foarte diferite între ele”.
Victoria Pătrașcu, cu aproape 20 de ani de experiență în literatura pentru copii, a mărturisit: „Sunt un om curios și atent, iar această curiozitate mă ajută în procesul creativ. În general, mă concentrez pe un element sau o idee, pe care apoi încep să o țes în poveste”.
Carmen Tiderle, poetă și autoare de poezie pentru copii, a subliniat importanța conectării cu tinerii cititori: „Orice carte de poezie sau de povești poate deveni un pretext de apropiere în familie și de discuție”.
Discuția a fost moderată de Victor Miron, inițiatorul proiectului Cărțile pe față, care a evidențiat rolul întâlnirilor directe dintre autori și cititori în stimularea lecturii.
Sesiunea 2 – Cadre: despre inițiative creative în biblioteci
Sesiunea Cadre, moderată de Corina Bucea, a adus exemple despre modul în care bibliotecile au devenit spații culturale active și incluzive.
Ioana Irinciuc, de la Biblioteca Metropolitană București, a vorbit despre cât de important este să vrei să ajuți și să fii deschis, prezentând una dintre inițiativele cu greutate din ultimii ani ale instituției în care lucrează: cursurile de limba română pentru refugiați din Ucraina: „Nu știam exact la ce ne înhămăm, dar ne-am aruncat cu capul înainte. Oamenii aveau nevoie de foarte multe lucruri practice”.
Petronela Bordeianu, de la Biblioteca Prichindeilor din Berlin, livrează cărți pentru copii pe bicicletă: „Avem o bibliotecă mobilă, iar cărțile ajung la copii pe bicicletă. Atelierele noastre încearcă să combine creativitatea cu educația, de la proverbe desenate până la experiențe despre viitor și inteligența artificială”.
Solène Brunet de la Institutul Francez Cluj a creat proiectul Bonjour Bébé, pentru expunerea copiilor la limba franceză, dar și pentru experiențe noi: „Spațiile dedicate părinților și copiilor mici sunt locuri sigure pentru cei mici”.
Directoarea Bibliotecii Județene „Octavian Goga” din Cluj, Sorina Stanca, a vorbit despre cum a integrat o comunitate întreagă de ucraineni imediat după declanșarea războiului, în activitățile instituției: „Astăzi, biblioteca găzduiește și 54 de cetățeni ucraineni membri, sprijiniți de ONG-uri și comunitatea locală”, afirmă ea.
Sesiunea 3 – Resurse: valorificarea creativă a literaturii
În sesiunea Resurse, am discutat despre cum comunitățile, voluntarii și pedagogii pot transforma biblioteca într-un spațiu viu și atractiv.
Stelian Grigore și Mihai Lupu, de la Platforma EduCaB, au subliniat importanța unei strategii bine gândite pentru a promova rolul actual al bibliotecii, cel de activator comunitar: „Biblioteca din 2025 nu mai este ca cea din secolul al XVII-lea, care era doar despre cărți. Bibliotecile de astăzi fac mult mai multe”.
Maria Gheorghiu, de la Asociația OvidiuRO, a atras atenția asupra inegalității accesului la educație: „Este foarte important ca fiecare copil să crească cu cel puțin 100 de cărți în viață”. Prin rețeaua OvidiuRO, voluntari, preoți și poștași duc lecturi în maternități și sate izolate.
Georgiana Leșu, de la Muzeul Național al Literaturii Române din Iași, a evidențiat rolul comunității: „Voluntarii sunt esențiali pentru desfășurarea evenimentelor. Comunitatea a fost mereu o resursă valoroasă pentru noi”.
La rândul lui, Octavian Popa, a vorbit despre festivalul Boovie de la Focșani și a adăugat: „Boovie este un festival făcut de elevi pentru elevi, iar cărțile sunt alese în funcție de feedback-ul lor. Fără participanți, profesori și elevi, nu am reuși. Ambiție, consecvență, imaginație, acestea sunt resurse foarte importante pentru noi”.
Raluca Iacob, moderatoarea sesiunii, a completat perspectiva: „Când vorbim despre resurse, nu ne uităm doar la fonduri și la resursele materiale, ci la tot ceea ce mediatorii culturali, organizațiile și instituțiile folosesc pentru a-și îndeplini misiunea. ”
Sesiunea 4 – Competențe: dezvoltarea abilităților culturale și educaționale
Ultima sesiune a forumului, Competențe, moderată de Irina Bălan, a explorat abilitățile necesare pentru proiectele culturale și educaționale.
Brandi Bates, inițiatoarea proiectului Citim Împreună România, care a pornit la Lupeni, a evidențiat puterea lecturii cu voce tare, cea mai simplă cale de a apropia copiii de cărți, în contextul utilizării noilor tehnologii care ne scad disponibilitatea și capacitatea de concentrare: „Telefoanele nu sunt prietenii copiilor. Scopul meu este să citim împreună minim 20 de minute în fiecare zi”.
Teodora Trișcă, profesoară de limba engleză din Bistrița-Năsăud, a povestit despre atelierele de poezie și scriere creativă pentru elevi, adaptate nivelului lor de competență, pe care le susține în diversele școli din mediul rural în care lucrează.
Mariana Marian, manager la Biblioteca Județeană Sălaj, a vorbit despre proiectul „Cu cartea pe uliță”. Acesta a avut ca scop susţinerea lecturii şi creativității, valorificarea cărții prin organizarea unor activităţi specifice de lectură și ateliere creative care să informeze şi educe minim 300 de copii din mediul rural din județul Sălaj. „Am avut ani în care singurele cărți care au intrat în biblioteca comunală au fost doar “Punguța cu doi bani”. Am ajuns în sate în care probabil singura activitate culturală a fost cea pe care am făcut-o noi cu copiii în acel an”.
Larisa Cherechianu, inițiatoarea mai multor proiecte dedicate promovării lecturii și literaturii la Roșia Montană, printre care CititOra, a arătat cum întâlnirile zilnice dintre scriitori și cititori au transformat copiii în scriitori pasionați și în promotori ai lecturii: „În scurt timp, cititorii au devenit scriitori. În 2025, CititOra a trecut la un alt nivel, iar pe finalul anului vom deschide Biblioteca CititOra în comunitatea din Roșia Montană”.
Forumului Medierii Culturale 2025 a avut loc în perioada 9-11 octombrie 2025 la Cluj, în Pavilionul Tinerilor din Parcul Feroviarilor, la Qub și la Cărturești Casa Hintz.
Forumul Medierii Culturale face parte din programul internațional Studiotopia și a fost realizat cu sprijinul Ministerului Culturii, Uniunii Europene, Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.
Chiar dacă Forumul s-a încheiat, continuă atelierele Mediere Culturală +.
Iată când ne vedem online:
#3 Joi, 23 octombrie 2025, ora 16:00: Ateliere ludice pentru copii inspirate din cărți
Speaker: Adina Rosetti (scriitoare)
#4 Joi, 6 noiembrie 2025, ora 16:00: Cultura în trending: atelier de promovare culturală pe social media
Speaker: Ruxandra Gîdei (4fără15)
#5 Joi, 20 noiembrie 2025, ora 16:00: KitLit. Scenarii ludice inspirate de literatura contemporană pentru copii
Speaker: Iulia Iordan și Victoria Pătrașcu (Asociația De Basm)
#6 Joi, 27 noiembrie 2025, ora 16.00: Clubul de lectură incluziv
Speaker: Ruxandra Mateescu (Supereroi printre noi)
