Patrimoniul se construiește în ambele sensuri, dinspre trecut înspre viitor, dar și dinspre viitor înspre trecut. Și cei care construiesc suntem noi, acum, în prezent. Aceasta este poate concluzia cea mai importantă a Forumului Medierii Culturale pe tema Patrimoniului Atemporal. Din această perspectivă, rolul mediatorului cultural devine vital.
Patrimoniul atemporal și rolul medierii culturale
Patrimoniul cultural este o resursă încă insuficient explorată a trecutului, un transmițător constant, o oglindă a identității și un pilon al comunității noastre. Pentru a transmite mai departe această moștenire, e important de înțeles că patrimoniul nu este doar o colecție statică de obiecte și tradiții, ci un element viu al existenței noastre. În acest context, medierea culturală și formarea unei comunități de mediatori devin cruciale.
Identitate, sens și comunitate
Patrimoniul este o sursă care continuă să genereze identitate, oferindu-ne rădăcini și o cale de a ne conecta cu cei care au fost înaintea noastră . El ne oferă sens, ne ajută să înțelegem cine suntem și de unde venim și mai ales care sunt avantajele nostre, cu ce putem contribui în lumea culturală globală. De asemenea, el creează comunitate, aducând oamenii împreună. Funcționează ca un liant între generații, o punte între trecut, prezent și viitor, pe care informația circulă în ambele sensuri.
Digitalizarea și integrarea tehnologiei
Mai ales din perspectiva medierii patrimoniului atemporal către tineri, digitalizarea și integrarea tehnologiei este esențială. Prin intermediul realității virtuale, a aplicațiilor mobile și platformelor de acces online, putem aduce patrimoniul în viața lor cotidiană, făcându-l interactiv și colaborativ.
Proiectele care aduc tradiția în context contemporan
Pentru a atrage tinerii către patrimoniu, este vital să nu-l privim ca pe o relicvă arhaică, ci ca pe ceva viu și relevant. Proiectele care reinterpretează tradițiile într-un context contemporan aduc patrimoniul în lumea tinerilor, fără a-l închide într-o vitrină muzeală. După cum afirmă Bogdan Șandric, director al Institutului Patrimoniului, “patrimoniul nu ar trebui să fie o grădină zoologică”, să-l privim închis după gratii metaforice, ci este o sursă activă de inspirație și cunoaștere. El poate să aducă soluții la provocările noastre contemporane și să contribuie la dezvoltarea noastră ca indivizi și comunități.
Pentru o profesie de mediator cultural
În acest context, mediatorii culturali devin indispensabili. Acești profesioniști au misiunea de a facilita conexiunea dintre patrimoniu și contemporan sub toate aspectele sale. De a ne face să înțelegem că patrimoniul nu este ceva finit, cum ar fi un anume tip de arhitectură sau o anumită rețetă tradițională, ci know-how-ul din spatele acestora, care poate și trebuie să se manifeste într-o nouă formă, actuală, dar plecând de la baza ei atemporală. Ei sunt ghizii care pot deschide ușile trecutului și pot arăta cum patrimoniul poate să fie o sursă de inspirație pentru prezent și viitor. Crearea unei profesii legitime de mediator cultural este un pas crucial pentru formarea unei comunități de specialiști dedicați transmisiei patrimoniului către tineri.
Iată ce au declarat invitații de la Forumul Medierii Culturale legat de satisfacția misiunii lor de mediatori culturali și importanța medierii culturale:
Olga Török, REMIX ID: o dezvoltare nebănuită a propriei creativități
„Remix ID este un proiect de mediere culturală între generații, între conceptele de tradițional și urban. Doar prin mediere culturală putem pune în dialog aceste două lumi care altfel se întâlnesc rar în zilele noastre. Întâlnirea cu dansatorii de dans folcloric din mediul rural și reflectarea asupra mișcării în dans, atât în cel folcloric cât și în cel contemporan, a născut un drum special. Ceea ce am descoperit este că felul în care îmi transpun ideile, narațiunea ideii poate lua turnuri surprinzătoare din această combinație,, la care nu m-aș fi gândit nicicum înainte.”
Alexandrina Ciortuz, coordonatoarea proiectului Ecluze pe Bega: nivelul la care se desfășoară proiectele ia o altă amploare, are loc activarea comunității
“Medierea culturală potențează conexiunile interdisciplinare, posibilitatea de a conecta oamenii și ceea ce știu ei mai bine despre domeniul în care activează, pentru a genera proiecte culturale de o anvergură și calitate mai mare. Ecluze pe Bega s-a născut după mai mulți ani de studiu și lucru la alte proiecte care au legătură cu apa. Am simțit nevoia să ne implicăm ca echipă în ceea ce înseamnă Timișoara Capitală Europeană a Culturii și am creat acest proiect ca un pas important în a atrage atenția asupra Canalului Bega, a potențialului său și a legăturilor rupte între cele două țări legate de acest curs de apă. Ecluze pe Bega tocmai asta face, conectează oameni din diverse domenii care au dorințe și ambiții comune, ceea ce mă duce la învățătura personală cea mai importantă, și anume aceea că nu este deloc ușor să faci acest lucru, însă înveți multe pe parcurs, iar rezultatul și răspunsul publicului fac ca tot efortul să merite!”
Anabella Costache, Muzeul Apei
„Medierea culturală este modalitatea (de fapt, un întreg univers de instrumente și posibilități) prin care putem crea legături afective și, mai departe, intelectuale între indivizi și patrimoniul de orice fel. Fără mediere culturală, nu vom putea niciodată să îi sensibilizăm și pe cei care nu acordă în mod natural atenție patrimoniului. În medierea culturală, ascultarea e cheia. Să asculți bine patrimoniul pe care vrei să-l prezervi și valorifici, să asculți bine publicul cu care interacționezi. Pentru că atunci când ascultăm activ se creează spații de învățare și creație autentice. Pare evident, dar uneori ne concentrăm atât de mult pe transmiterea informațiilor și mesajelor pe care noi le considerăm esențiale, încât uităm de valoarea dialogului și a sensului construit împreună.”
Patrimoniul este un ADN existent în fiecare dintre noi, iar modul în care ne raportăm la el, cum îl folosim și cum îl transmitem tinerilor, este esențial pentru viitorul nostru. În urma Forumului Medierii Culturale, dorim să înțelegem că patrimoniul nu este doar o moștenire, ci o sursă inepuizabilă de inspirație și învățare. Este un element viu, în continuă transformare, care ne ajută să definim identitatea noastră și să ne afirmăm în lumea globală. Prin medierea culturală, putem construi punți între generații și culturi, asigurându-ne că patrimoniul nostru rămâne într-o continuă expansiune și explorare.
Pentru a citi mai multe despre discuțiile și concluziile Forumului, vă invităm să explorați prezentările invitaților, AICI!
