Academia Schimbării | Forumul Medierii Culturale 2025

Octavian Popa este antreprenor cu un parcurs profesional divers, de la cei 8 ani ca militar de carieră la 15 ani în vânzări, evoluând până la director național. Are studii de drept, este licențiat în științe economice (Marketing) și a urmat un master în Ingineria, Dreptul și Economia Dezvoltării Durabile, completate de experiență în consultanță de printing și digitalizare la UTCN.

Din 2014, este freelancer în consultanță de business (management, marketing, vânzări) și conduce Editura Only One®. Este pasionat de carte, arte și mai ales iubitor de copii, implicat – din 2018 – în dezvoltarea festivalului pentru elevi Boovie®. Iubitor de muzică, definit prin energie, curiozitate și atitudine civică.

Claudia Șerbănuță este cercetătoare, specialistă în știința informării și dezvoltator comunitar.

Are un doctorat în Biblioteconomie de la Universitatea din Illinois, Urbana-Champaign, iar între 2014-2016, a fost director interimar al Bibliotecii Naționale a României.

În prezent, este președintă și co-fondatoare a Asociației Comunitățile Viitorului, unde sprijină comunitățile în abordarea provocărilor emergente prin proiecte de educație, dezvoltare de abilități și consolidarea organizațiilor civice și publice. Claudia este implicată în proiecte de cercetare la Universitatea Lucian Blaga și Institutul de Cercetare Făgăraș. În 2021, a fost recunoscută ca „Mover & Shaker” de Library Journal, iar în 2023 a devenit Marshall Memorial Fellow.

Steli Grigore este specialist în marketing digital și social media, cu experiență în crearea de conținut, strategii și managementul comunităților online. A gestionat campanii online pe platforme precum Facebook, Instagram, LinkedIn și TikTok, precum și proiecte e-commerce prin Shopify, Etsy și Gomag.

Are experiență în roluri de Social Media Manager, Online Community Manager, Project Manager și a dezvoltat strategii de creștere a impactului colaboratorilor cu audiențele vizate. A coordonat proiecte internaționale de voluntariat, a lucrat cu comunități de migranți și refugiați și a creat parteneriate strategice în domeniul cultural și educațional. Este implicat activ în inițiative dedicate bibliotecilor publice din mediul rural din România.

**

EduCaB este un program internațional, pilotat în România în 2013 și lansat oficial în Nepal în 2014, care conectează în prezent comunități geografice și de practică din peste 13 țări și facilitează circulația resurselor de cunoaștere (culturale, sociale, economice, civice, digitale) la nivel local, național și global. Scopul programului este să dezvolte ecosisteme de învățare și implicare civică durabile, care susțin indivizii și comunitățile să își maximizeze potențialul. Acest proces a început prin valorificarea bibliotecilor publice și comunitare ca huburi de dezvoltare, în principal în comunități mici și mijlocii.

Alex Moldovan e scriitor, traducător, dramaturg și scenarist. A devenit cunoscut cu seria „Olguța”, a scris romanul „Casa” pentru adolescenți, iar cea mai recentă carte a lui pentru copii e „Dani G. și castelul celor trei măgăruși”. Scrie pentru revista „Familia” și are un newsletter cu recomandări săptămânale de cărți pentru copii. În anul 2024 a câștigat premiul Uniunii Scriitorilor din România.

A publicat articole despre literatura pentru copii în reviste culturale, traduce cărți pentru copii și ficțiune pentru adulți și organizează ateliere de scriere creativă pentru elevi, cu accent pe joacă, imaginație și storytelling.

A colaborat cu școli, festivaluri și proiecte educaționale pentru a aduce literatura mai aproape de copii și adolescenți. Textele lui se găsesc în mai multe manuale școlare și are cărți traduse în Macedonia de Nord și Ungaria.

Ruxandra Gîdei a absolvit un masterat de cercetare în literatură comparată la Universitatea din Utrecht, iar în prezent coordonează The Europe Challenge, un program de sprijin dedicat bibliotecilor la European Cultural Foundation.

Împreună, conturile sale de YouTube, Instagram și Tiktok (4fără15) aduc laolaltă peste 100.000 de cititori, pe care Ruxandra îi invită constant să își diversifice lecturile.

Gabriela Nenciu este cofondatoarea asociației „Cu Alte Cuvinte”, unde își pune în practică pasiunea pentru cultură și educație. A studiat Didactica Limbilor Moderne și Managementul Proiectelor Culturale la Universitatea Paris 3 Sorbonne Nouvelle.

A fost lector și coordonator de evenimente culturale la Brandeis University și Dartmouth College, și instructor în rețeaua internațională a Institutului Francez. Din 2016, prin „Cu Alte Cuvinte”, Gabriela a demarat proiecte de educație pentru diversitate, a creat ateliere de scriere creativă și a ajutat la publicarea primelor cărți pentru copii din România despre cultura romă.

Irina Bălan are o experiență de peste 15 ani în managementul cultural colaborând cu muzee, centre culturale, spații independente și edituri. A făcut parte din echipe multidisciplinare dedicate promovării culturii precum Noaptea Muzeelor, Susține Cultura în Educație și Forumul Medierii Culturale.

Își concentrează activitatea pe crearea de mecanisme de colaborare sustenabile pentru artiști și operatori culturali, precum și pe dezvoltarea de parteneriate pe termen lung între instituții culturale, educaționale și organizații non-guvernamentale.

Scrie proiecte cu aceeași pasiune cu care mâzgălește cu copiii și crede că cele mai bune programe se nasc din mix-ul tonic dintre reziliență și umor.

Mariana Marian este absolventă a Facultății de Drept din Cluj-Napoca, a finalizat un masterat în management cultural și cursuri de specializare în biblioteconomie și științele informării. A pornit în 1998 ca bibliotecar la Secția împrumut pentru copii, iar ulterior a activat în diverse departamente: catalogare și prelucrare documente, marketing, activități culturale și achiziții. În 2021 a devenit manager al Bibliotecii Județene „I.S. Bădescu” Sălaj, iar înainte a fost președinta Asociației „Prietenii Bibliotecii” (fondată în 2002).

A participat la numeroase proiecte locale, naționale și internaționale și este formator pentru bibliotecarii și comunitatea din Sălaj. În 2024 și-a articulat strategia pentru mandatul de manager, vizând transformarea Bibliotecii Județene într-un centru multicultural, educațional și comunitar, cu servicii moderne, proiecte atractive și parteneriate locale și internaționale.

**

Biblioteca Județeană „I.S. Bădescu” Sălaj este un important centru de cultură și educație din regiune, dedicat nu doar conservării și diseminării informației, ci și promovării lecturii ca act viu de comunicare și înțelegere culturală.

Prin proiecte inovatoare, biblioteca depășește granițele tradiționale ale împrumutului de carte, aducând literatura mai aproape de oameni prin forme interactive, artistice și participative. Un exemplu relevant este proiectul Travelling Library, care a propus o altă abordare a cărții, transformată în prilej de întâlnire între cititori, autori și texte. Este un proiect itinerant care duce literatura în spații neconvenționale – școli, centre culturale, biserici, parcuri – oferind publicului nu doar acces la cărți, ci și întâlniri performative cu textele. Include lecturi, ateliere de creație și joacă, în comunitățile din județul Sălaj.

Brandi Bates este mamă şi cititoare a doi copii, co-fondator al Fundației Noi Orizonturi, fondator și bibliotecar în cadrul unei mici biblioteci comunitare pentru copii (Biblioteca Copiilor „Din loc în loc” în Lupeni, Hunedoara) și inițiatoarea Citim Împreună România – o mișcare națională care cultivă beneficiile și frumusețea cititului în rândul copiilor și adulților din România.

Ea este și sufletul Zilei Internaționale a Cititului Împreună (ZICI) în România. Brandi este o americancă stabilită în țara noastră de 25 de ani, a crescut în California și este absolventă de studii de literatură la Gordon College, Massachusetts, SUA.

**

Biblioteca Copiilor „Din loc în loc” din Lupeni, Hunedoara, adună săptămânal copii, adolescenți și adulți pentru a citi, discuta și crea împreună. Toate familiile sunt încurajate și sprijinite să ducă lectura acasă și să facă din cititul împreună un obicei în cultura familiei lor. În fiecare vară, ei se reunesc pentru o tabără de lectură de o săptămână, citind împreună în jurul unei teme specifice, cu grupuri și activități pentru toate vârstele, de la bebeluși până la adulți.

Din această comunitate de citit împreună, Citim Împreună România (CIR) a luat naștere în 2016. Programele inițiate și implementate la „Din loc în loc” din Lupeni au fost astfel împărtășite dincolo de Valea Jiului cu părinții, bibliotecile și școlile din toată țara prin atelierele, trainingurile și inițiativele CIR.

Unele dintre aceste inițiative au inclus programe de lectură de vară („E vremea cititului”), grupuri de lectură pentru bebeluși („Bebe Café”), încurajarea taților să le citească copiilor („Tăticii citesc copiilor”) și Ziua Internațională a Cititului Împreună (ZICI).

În continuare, Brandi lucrează la noi inițiative care abordează în mod direct modul în care alfabetizarea și lectura, precum și comunitatea, cultura și conexiunea sunt atacate de prezența timpurie și captivantă a ecranelor în viața copiilor și a familiilor, și modul în care lectura împreună poate ajuta tinerii să rămână conectați la oameni reali și legați de lumea reală.

Teodora Trișcă este profesoară de limba engleză la Liceul Tehnologic Lechința, Școala Gimnazială Sieut, Școala Gimnazială Sintereag și Școala Primară Sfântul Stelian din Bistrița-Năsăud. A predat în opt școli din Cluj-Napoca și din județul Bistrița-Năsăud.

Pe lângă activitatea didactică, Teodora face activități extracurriculare și extrașcolare. Călătoria prin școli, unele “de centru”, unele de la “periferie”, iar acum la sat, i-a oferit posibilitatea de a întâlni mulți copii și părinți din toate categoriile sociale. Pentru copiii care doreau să exerseze limba engleză, a organizat întâlniri online de poezie și scriere creativă/dramatică, iar pentru a întâmpina alte nevoi și dorințe ale copiilor, a construit cadre de învățare prin dans, teatru, arte marțiale, public speaking, informatică, ritm și percuție.

**

School of Heart – tabăra de dans și creație a debutat în 2019 ca activitate extrașcolară, susținută integral din donații. Pas cu pas, school of heart a devenit un cadru în care se desfășoară activități educaționale și care se construiește împreună cu copiii care doresc să se implice în activități, cu oamenii din diverse domenii care vor să fie profesori/educatori și cu cei care vor să susțină financiar realizarea activităților.

Cea mai recentă activitate a fost în august anul acesta, Rezidențele educative de teatru ediția a II-a, cu actrița Iulia Dinescu, la Liceul Tehnologic Lechința, Bistrița-Năsăud. Un membru esențial al echipei este Andreea Gheorghe, care sprijină strângerea fondurilor necesare desfășurării activităților. Detalii găsiți pe www.schoolofheart.ro.

Lavinia Ioana Sicoe are 15 ani, este în clasa a IX-a la Colegiul Național „Avram Iancu” din Câmpeni, cu specializarea filologie intensiv engleză și locuiește în Roșia Montană. De mică i-a plăcut să citească, însă doar de câțiva ani a descoperit cu adevărat literatura.

Fiind foarte pasionată, a început să modereze două cluburi de lectură, unul online (Cărți la Cataramă), alături de prietena ei Șiman Daria, iar celălalt fizic (CititOra), alături de Larisa Cherechianu.

Din 2024 a început să colaboreze cu edituri și autori pentru promovarea cărților. E activă pe social media, pe Instagram și TikTok @laviniareads_29, iar pe Goodreads ca Sicoe Lavinia Ioana.

Larisa Cherechianu este pasionată de natură, de cărți și de copii de când se știe. A urmat Liceul Pedagogic în Oradea și a absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie la UBB în Cluj. A avut mai multe joburi din diverse domenii, dar cel mai reprezentativ a fost rolul de trainer în cursurile de gestionare a emoțiilor pentru preșcolari și școlari mici, în cadrul unui centru de dezvoltare personală în Oradea.

Din 2016 trăiește în Roșia Montană, are doi copii mici încă și încearcă să-și aducă aportul în viața copiilor din localitate prin activități extrașcolare, cum e cercetășia – sau extracurriculare, cum sunt proiectele educaționale pe care le propune și le susține în cadrul Şcolii Gimnaziale „Simion Balint” din Roșia Montană.

Georgiana Leșu este muzeograf, doctor în istorie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, interesată de studii culturale, discurs istoric și literatura de inspirație istorică din perioada comunismului românesc.

Face parte din echipa Muzeului Național al Literaturii Române Iași din anul 2015 și se implică în organizarea Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT, unde coordonează aspecte logistice și o echipă de voluntari entuziaști care însoțesc scriitorii invitați pe durata festivalului.

Pe lângă activitatea de la FILIT, contribuie la organizarea festivalului Șotron. Festivalul Copilăriei și colaborează la diverse proiecte de burse, rezidențe și educație muzeală, comunicând cu organizații și instituții din comunitate pentru a promova lectura și muzeul.

Recent, s-a alăturat echipei proiectului european CELA – Connecting Emerging Literary Artists, un proiect dedicat traducătorilor literari și scriitorilor aflați la început de carieră, al cărui partener român este Muzeul Național al Literaturii Române Iași, în asociere cu ARTLIT – Asociația Română a Traducătorilor Literari și AER – Asociația Editorilor din România.

**

Muzeul Național al Literaturii Române Iași a fost înființat în anul 1990, prin desprinderea secției de literatură din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași. Muzeul promovează literatura română pe plan național și internațional prin protejarea și valorificarea patrimoniului literar românesc, contribuind la integrarea acesteia în circuitul valorilor culturale europene.

Organizează Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT, unul dintre cele mai importante festivaluri literare din Europa, aflat în 2025 la a XIII-a ediție. Pe parcursul celor cinci zile ale FILIT, au loc zeci de evenimente dedicate promovării literaturii, precum: întâlniri literare cu vedete ale scenei literare mondiale, nopți albe de poezie și muzică, ateliere și mese rotunde profesionale, concerte, lecturi publice și alte evenimente.

Alături de FILIT, un alt eveniment organizat de muzeu, cu impact în comunitate, este Șotron. Festivalul Copilăriei, un festival cultural-educativ de amploare dedicat publicului tânăr. Acesta reunește activități concepute pentru a-i ajuta pe copii și tineri să descopere cultura, arta și științele într-un mod interactiv și captivant.

Muzeul este, de asemenea, partener în proiectul european CELA – Connecting Emerging Literary Artists, alături de ARTLIT – Asociația Română a Traducătorilor Literari și AER – Asociația Editorilor din România. CELA, un proiect co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene, își propune să ofere traducătorilor literari și scriitorilor aflați la început de carieră oportunitatea de a-și construi o carieră internațională și de a-și dezvolta competențele profesionale.

Pe tot parcursul anului, muzeul oferă burse și rezidențe, organizează expoziții, proiecte artistice și ateliere interactive pentru toate categoriile de vârstă, colaborând cu comunitatea în scopuri educaționale și pentru promovarea literaturii.

După ce a debutat cu literatură pentru adulți, Adina Rosetti a descoperit că cel mai mult îi place să inventeze povești pentru cei mici. A publicat 13 cărți pentru copii, multe dintre ele premiate și dramatizate.

Domnișoara Poimâine, unul dintre personajele sale cele mai cunoscute, se plimbă prin mai multe povești, pentru diferite vârste; câteodată e o fetiță curioasă și răsfățată (“Domnișoara Poimâine și joaca de-a Timpul”, “Crăciunul Domnișoarei Poimâine”), alteori o adolescentă rebelă (trilogia “Cronicile Domnișoarei Poimâine”). Adina are o pasiune pentru vrăjitoare, dragoni și spiriduși, așa că a scris despre toate acestea în “De ce zboară vrăjitoarele pe cozi de mătură?” și “De ce și-a pierdut balaurul tableta?”.

Experiența atelierelor de storytelling cu un grup de copii de etnie romă s-a transformat în “Povestea Kendamei Pierdute”, o poveste despre magia prieteniei care poate schimba lumea, premiată de Uniunea Scriitorilor din România. Este co-autoare a volumelor “Nesupusele. 100 de femei pentru 100 de ani de Românie modernă.” Printre cele mai recente apariții sunt “Întâiul meu cuvânt de pionier” , “O istorie cu gust de kiwi” și romanul pentru adolescenți “Ultima provocare” (Ed. Arthur).

Adina Rosetti predă cursuri de storytelling și scriere creativă pentru copii și este membru fondator și președinte al Asociației De Basm.

Raluca Iacob este manager cultural și specialistă în politici publice, cu peste 15 ani de experiență în managementul proiectelor culturale, monitorizare și evaluare, strategii, analiză, ghidare a practicilor și politicilor culturale.

Din 2013 se implică în susținerea parteneriatelor dintre școli și actorii culturali și medierii culturale prin consultanță, coordonarea de proiecte dedicate, realizarea de analize și documentarea de practici și politici.

În 2023 a contribuit la formularea designului de program de finanțare Școli creative, gestionat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara. În prezent este interesată de practici ale medierii culturale care pun accentul pe reflecție, analiză și dialog, prin care nu doar ne apropiem de cultură, dar ne și dezvoltăm competențele de gândire împreună.

Maria Gheorghiu are o experiență de 15 ani în învățământ și peste 25 de ani în dezvoltarea și implementarea programelor pentru educația timpurie a copiilor din medii vulnerabile. Este președintele Asociației OvidiuRO.

Programele sale inovatoare — Ateliere de Vară Șotron, Fiecare Copil în Grădiniță (extins la nivel național prin Legea nr. 248/2015), Fiecare Copil Merită o Poveste, Punguța cu două cărți și România de poveste — au facilitat accesul și dezvoltarea educațională pentru mii de copii.

Filosofia ei educațională se concentrează pe copil, combinând inovația cu literația și include formarea cadrelor didactice pentru asigurarea unei educații timpurii de calitate și accesibile.

În prezent, finalizează implementarea programului național 100 de povești pentru încurajarea lecturii în grădinițele și familiile din România și Republica Moldova.

**

Din 2004, Asociația OvidiuRO facilitează accesul la educație timpurie de calitate pentru copiii din grupuri vulnerabile din România și transformă proiectele pilotate în programe naționale ce reduc inechitățile din educație.

Din 2010, prin proiectul pilot Fiecare Copil în Grădiniță, a introdus tichetele sociale condiționate de prezența zilnică. Acest lucru a dus la o creștere a înscrierilor și a participării copiilor din familii defavorizate, program adoptat național prin Legea nr. 248/2015.

Între 2020-2024, în parteneriat cu Ministerul Educației și Ministerul Culturii, a implementat „Citește-mi 100 de povești”, care a dotat peste 3.500 de grădinițe și 500 de școli cu resurse de lectură, formând 40.000 de profesori și distribuind peste 725.000 de cărți.

În 2024, programul a fost extins și în Republica Moldova, devenind național. Pentru prevenirea analfabetismului funcțional, OvidiuRO colaborează cu Asociația Toți Copiii Citesc și Ministerul Educației și Cercetării pentru Planul de dezvoltare a literației timpurii, axat pe formarea cadrelor didactice și accesul copiilor la resurse educaționale de calitate.

Cu experiență în strategii de schimbare de comportament, cultură organizațională, dezvoltare comunitară și mecanisme de lucru interdisciplinar, inter-instituțional, antreprenoriat educațional, social și cultural, Mihai Lupu va vorbi în cadrul ediției de anul acesta a Forumul Medierii Culturale despre resurse pe care le dezvoltă prin EduCaB pentru mediere culturală ca să sprijine bibliotecile publice și centre comunitare la nivel național și internațional de a servi mai bine comunitățile.

Ioana Irinciuc este bibliotecară la Filiala „Marin Preda” a Bibliotecii Metropolitane București. Are peste 28 de ani de experiență în biblioteci și crede cu tărie că ele pot fi mai mult decât simple spații de lectură — pot fi conexiuni vii între oameni, culturi și comunități.

După izbucnirea războiului din Ucraina, Ioana s-a implicat activ în integrarea comunității ucrainene din București, prin cursuri de limba română, ateliere pentru copii și evenimente multiculturale. Îi place să lucreze cu oameni de toate vârstele, să creeze contexte de învățare și apropiere și crede că fiecare întâlnire, fiecare carte și fiecare dialog ne ajută să descoperim că diferențele ne unesc, nu ne separă.

**

Filiala „Marin Preda” este filiala Bibliotecii Metropolitane București, instituție publică de cultură, cu peste 30 de filiale în toate sectoarele Capitalei, oferă acces liber la informație, educație și cultură. Este un spațiu deschis de învățare, dialog și incluziune unde cuvintele unesc culturi, oameni și povești, iar lectura devine un prilej de apropiere și transformare.

Prin cursuri de limba română, ateliere creative pentru copii și adolescenți și evenimente multiculturale dedicate refugiaților ucraineni, filiala și-a consolidat rolul de hub educațional și spațiu de dialog intercultural.

Petronela Bordeianu este geograf și pedagog cu peste 18 ani de experiență în educație și proiecte internaționale. Din 2014 locuiește la Berlin, unde lucrează în programe participative și de integrare. Interesele sale se concentrează pe promovarea multilingvismului, facilitarea accesului la resurse educaționale pentru copii și familii și consolidarea dialogului intercultural. Este implicată profesional, civic și politic în inițiative dedicate comunității române și susține vizibilitatea acesteia în societatea berlineză. Petronela este activă din 2018 în asociația Koopkultur e.V. iar din 2022 s-a alăturat bibliotecarelor românce din diaspora și coordonează Biblioteca Prichindeilor din Berlin.

**

Asociația Biblioteca Prichindeilor este o inițiativă voluntară, civică și comunitară de educație non-formală pentru copiii români din diaspora.

Astăzi, asociația are 25 de coordonatoare, este prezentă în 23 de locații și deține peste 12.000 de cărți disponibile pentru împrumut gratuit. În Berlin, biblioteca sprijină peste 200 de familii prin împrumuturi de carte și ateliere lunare de lectură și joacă în limba română. Această bibliotecă mobilă transformă spațiul lecturii într-o experiență imersivă, unde mediul de învățare devine parte din poveste.

Koopkultur e.V. este o asociație non-profit care, din 2018, dezvoltă și testează concepte inovatoare pentru multilingvism și educație în spații publice – biblioteci, muzee și parcuri – în colaborare cu bibliotecile de stat din Berlin. Koopkultur funcționează ca o platformă pentru schimbări pozitive în educație, reunind artiști, pedagogi, activiști și cercetători care colaborează pentru a îmbunătăți viața persoanelor cu experiență migrațională din Berlin. În cadrul Koopkultur e.V., Petronela concepe proiecte interdisciplinare de cartografie prin experiența sa în geografie precum și proiectele care vizează comunitatea și limba română.

Sorina Stanca este manager al Bibliotecii Județene „Octavian Goga” din Cluj-Napoca.

A îmbrățișat profesia de bibliotecar din anul 1996, iar din anul 2003 a fost implicată în multe proiecte europene și în diferite proiecte naționale în domeniul bibliotecilor. Are o foarte bună expertiză în managementul proiectelor și o foarte bună experiență în planificarea și organizarea de workshopuri și conferințe de specialitate.

Este membru în Comisia Națională a Bibliotecilor, în asociația profesională la nivel național precum și în Asociația Europeană Network. A publicat numeroase articole de biblioteconomie și știința informării pentru promovarea proiectelor bibliotecii publice clujene.

**

Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” este una dintre cele mai mari şi mai importante biblioteci publice din România.

Deţine în colecţia sa peste 600 de mii de documente: cărţi, periodice, documente audiovizuale, colecţii electronice, precum şi un important fond de colecţii speciale. Personalul bibliotecii dezvoltă anual numeroase programe şi proiecte culturale care consolidează rolul ei de instituţie culturală de largă adresabilitate. Biblioteca a fost partener în numeroase proiecte europene, reușind să mobilizeze comunitatea profesională pentru crearea de noi servicii de bibliotecă, după modele existente la nivel internațional, în acord cu carta IFLA-UNESCO pentru bibliotecile publice.

Imediat după obținerea masteratului în Didactica Limbilor Străine, la vârsta de 21 de ani, Solène a părăsit Franța pentru a-și preda limba maternă ca limbă străină în toată Europa și nu s-a mai oprit de atunci. Predarea limbii franceze a devenit a doua ei natură.

A ales să se stabilească în Cluj-Napoca după ce a fost lector de franceză la Universitatea Babeș-Bolyai timp de 5 ani.

Colaboratoare de lungă durată cu Institutul Francez din Cluj-Napoca, a avut șansa de a preda unui public larg, uneori ca formator de profesori. Este, de asemenea, traducătoare din engleză și română în franceză, pasionată de cărți, pasionată de Potterhead, pasionată de science fiction și mamă mândră a unei fetițe de 11 ani (și jumătate).

**

„Bonjour Bébé” este o activitate oferită de mediateca Institutului Francez din Cluj-Napoca.

Se adresează părinților sau tutorilor copiilor sub doi ani și are obiective multiple:

trezirea lingvistică la ritmurile și sunetele limbii franceze prin joc, cântec și mișcare
activități inspirate de metoda Montessori (permanența obiectelor, transferul, experiențe ritmice și senzoriale etc.)
introducere în LSF (Limbajul Mimico-Gestual Francez)
socializarea copiilor mici
crearea unui spațiu de întâlnire și discuții pentru proaspeții părinți
familiarizarea cu spațiul documentar și cărțile
fidelizarea publicului față de activitățile organizate de Institutul Francez.

Victor Miron este un idealist cu inițiativă și un promotor la stilului de viață de învățare continuă. A început să iubească lectura în liceu. Personaje ca Don Quijote, Micul Prinț, Prințul Mîșkin sau adolescentul miop i-au devenit modele de viață.

A fost implicat în afacerea de familie service auto Iovi, în startupurile UseTogether și AppFavorites, iar în 2014 a pornit campania de promovare a lecturii Cărțile pe Față. A publicat șapte volume și a avut un performance de spoken word poetry la Românii au Talent. Este curatorul TEDxZorilor și gazda CreativeMornings Cluj.

**

Asociația culturală Cărțile pe Față are ca misiune să îi convingă pe oameni să citească măcar două cărți pe lună. Și-a început activitatea în 2014 și până acum a implementat câteva zeci de proiecte, dintre care: transport public gratuit pentru cititori, intrare gratuită la grădina botanică dacă ai o carte la tine, Gala Cititorilor, clasa cititoare, biblioteca vecinilor, cărți pe cărțile de vizită, biblioteca mobilă BookTruck, centrul comunitar Cărțile pe Față. Cu bibliotecile mobile BookTruck, Cărțile pe Față ajunge în școlile din satele din județul Cluj și împrumută cărți copiilor.

Carmen Tiderle scrie poezii zbanghii pentru copiii de toate vârstele și face spectacol când le citește. Gândește-te la orice cuvânt și în cărțile lui Carmen o să găsești cel puțin un vers despre el. Da, are și poezii cu vaci astronaute! Culoarea ei favorită e vara și animalul preferat e albastrul cu picățele. Are breton, tatuaje temporare și crede că dacă oamenii ar da mai des în mintea copiilor (și a copacilor), lumea ar fi mai bună.

Este autoarea a 10 volume de poezie printre care Pe dos, poezii cu prostii pentru copii, Selfie cu elfii, Cine a pus piper in mare?, Trecere pentru pitoni, Homarul Homer și câștigătoarea Premiului Copiilor, Cărturino 2024, pentru Cornute Cosmonaute.

A scris prima carte de știință pentru copii, în versuri – Călătorie in lumea energiei, Engie, 2024. Are un volum de poezii în limba engleza, Turvy-Topsy, apărut la Austin Macauley și nenumărate poeme publicate în revista The Dirigible Balloon din UK.

Texte de-ale ei sunt în manuale de limba română și ține cursuri de creație poetică și ateliere de lectură pentru copii în școli. Ca membră De Basm, asociația de scriitori pentru copii și adolescenți, a participat la numeroase tabere de creație și proiecte precum LittleLit, KitLit, Povești în zbor.

Iulia Iordan este scriitoare și educator muzeal. Timpul ei de lucru se împarte între muzee, biblioteci și școli, unde de obicei este înconjurată de copii sau tineri. Prin proiecte culturale îi aduce alături de artiști și studiază reacțiile chimice care se produc între aceștia.

O concluzie parțială a cercetărilor sale este că muzeele și literatura contemporană le îmbunătățesc tinerilor capacitatea de cunoaștere, îi fac mai atenți la lumea în care trăiesc și la ei înșiși.

Iulia este co-fondatoare a De Basm. Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți din România, membră a Asociației Da’DeCe și cercetător la Școala Doctorală CESI.

Mai multe informații găsiți pe: www.asociatiadadece.ro și www.debasm.ro.

**

KitLit – Scenarii ludice inspirate de literatura contemporană pentru copii este un proiect al Asociației de Basm, co-finanțat de AFCN, care propune o abordare inedită de colaborare între scriitori, profesori și copii: co-crearea a 20 de scenarii de activități ludice, care vor fi utilizate la clasele primare, la orele de limba și literatura română, dar și de educație civică, arte sau științele naturii.

În cadrul proiectului, De Basm a conceput și implementat o serie de activități menite să promoveze literatura română contemporană pentru copii în mediul școlar primar prin intermediul unei serii de ateliere adresate copiilor, a unui webinar național, a unor sesiuni de formare pentru profesori și prin crearea unui kit pedagogic complex, alcătuit din scenarii educative, inspirate de cele mai cunoscute cărți pentru copii din literatura română contemporană. În cele 40 de ateliere care au fost găzduite de 10 școli din cinci județe, aproximativ 500 de elevi au avut șansa de a dialoga cu 20 de scriitori și, mai mult, de a participa activ la dezvoltarea scenariilor din kit.

Rezultatul acestor întâlniri îl reprezintă un material pedagogic, de aproximativ 130 de pagini, care cuprinde scenarii didactice creative, adaptate pentru ciclul primar și inspirate din 20 de cărți valoroase ale unor autori români contemporani. Kitul urmează să fie publicat de Editura Arthur, va putea fi răsfoit online pe platforma debasm.ro pe perioada proiectului și va fi distribuit în 500 de exemplare tipărite școlilor partenere, urmând a fi accesibil ulterior pentru vânzare la nivel național.

Victoria Pătrașcu este scriitoare de cărți și de piese de teatru pentru copii, cofondatoarea proiectului De Basm – Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți. A debutat editorial cu „Ziua în care a fugit somnul”.

Au urmat alte douăzeci de cărți pentru copii, dintre care amintim: „Ela cea fără de cuvinte”, inclusă în catalogul The White Ravens (2016), tradusă și publicată în Turcia și Macedonia, seria cu Zuralo și Zurali, povești dedicate copiilor romi sau antologia ”Nesupusele” (coautoare).

Piesele scrise de ea au fost montate la Radio România sau jucate pe scene din România, ”Lampio și grăuntele de lumină” jucându-se neîntrerupt de peste zece ani la Teatrul Stela Popescu din București, iar, de curând, sub forma unui spectacol imersiv, la MINA Bucharest– Museum of Immersive New Art.

În 2017 a primit Premiul de Excelență pentru Literatură pentru Copii, acordat de Radio Itsy Bitsy. Din 2018 construiește alături de alte scriitoare, membre ale Asociației De Basm, proiecte culturale dedicate copiilor și tinerilor.

Raluca Selejan este absolventă a Facultății de Litere din Timișoara, specializarea română-engleză și a masteratului Managementul Resurselor Culturale. Are o experiență de 10 ani în comunicare și organizare de evenimente culturale și a fost managing partner al librăriei independente La Două Bufnițe.

Pasionată de cărți și de lectură, adică Bufniță de profesie, îi place să-i apropie pe copii de lectură, prin povești și ateliere pe care le-a ținut la librărie și în cadrul altor evenimente dedicate lecturii pentru copii.

**

Librăria independentă La Două Bufnițe din Timișoara s-a deschis în 2 decembrie 2016, la inițiativa a două prietene din copilărie, Oana Doboși și Raluca Selejan, care și-au propus să creeze un spaţiu cultural de referinţă, atât pentru timişoreni şi mediul artistic local, cât şi pentru turiştii care vizitează oraşul.

Prin oferta de carte și evenimentele organizate, La Două Bufnițe a devenit un loc de poveste, cald şi prietenos, recomandat de cărţi atent selectate, predominant din literatura română şi universală, ştiinţe umaniste şi artă. De asemenea, pentru a-i apropia şi pe copii de carte, aceștia au un spaţiu de lectură doar pentru ei. Librăria face parte din Federația Europeană și Internațională a librarilor (European and International Bookseller Federation), a primit premii naționale și internaționale, a organizat rezidențe literară și a găzduit și organizat evenimente cu scriitori din țară, din Germania, Austria, Ungaria, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Portugalia, Croația, Franța, Italia, Spania, SUA și Islanda. La Două Bufnițe s-a închis definitiv în 29 iunie 2025, după aproape 9 ani de activitate.

Corina Bucea este manager cultural cu experiență în coordonarea proiectelor, producție artistică, politici culturale și mediere culturală.

Este director dezvoltare culturală în cadrul Centrului Cultural Clujean, unde coordonează, din 2018, programul Academia Schimbării, dedicat creșterii capacității sectorului cultural.

A fost unul dintre membrii fondatori ai spațiului de artă contemporană Fabrica de Pensule (2009), unde a lucrat ca manager în primii ani de activitate. A coordonat sau colaborat cu diferite proiecte care au reprezentat România la Bienala de Artă și cea de Arhitectură de la Veneția (2013, 2015, 2016, 2017, 2022).

Între 2021 și 2023, a făcut parte din echipa curatorială pentru Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, ca expert în educație și mediere & strategie Power Station.

Corina Bucea este manager cultural cu experiență în coordonarea proiectelor, producție artistică, politici culturale și mediere culturală.

Este director dezvoltare culturală în cadrul Centrului Cultural Clujean, unde coordonează, din 2018, programul Academia Schimbării, dedicat creșterii capacității sectorului cultural.

A fost unul dintre membrii fondatori ai spațiului de artă contemporană Fabrica de Pensule (2009), unde a lucrat ca manager în primii ani de activitate.

A coordonat sau colaborat cu diferite proiecte care au reprezentat România la Bienala de Artă și cea de Arhitectură de la Veneția (2013, 2015, 2016, 2017, 2022).

Între 2021 și 2023, a făcut parte din echipa curatorială pentru Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, ca expert în educație și mediere & strategie Power Station.

Bio

Steli Grigore este specialist în marketing digital și social media, cu experiență în crearea de
conținut, strategii și managementul comunităților online. A gestionat campanii online pe
platforme precum Facebook, Instagram, LinkedIn și TikTok, precum și proiecte e-commerce
prin Shopify, Etsy și Gomag.
Are experiență în roluri de Social Media Manager, Online Community Manager, Project
Manager, dezvoltând strategii de creștere a impactului colaboratorilor cu audiențele vizate. A
coordonat proiecte internaționale de voluntariat, a lucrat cu comunități de migranți și refugiați
și a creat parteneriate strategice în domeniul cultural și educațional. Este implicat activ în
inițiative dedicate bibliotecilor publice din mediul rural din România.

Bio

Cu experiență în strategii de schimbare de comportament, cultură organizațională, dezvoltare
comunitară și mecanisme de lucru interdisciplinar, interinstituțional, antreprenoriat
educațional, social și cultural, Mihai Lupu va vorbi, în cadrul ediției de anul acesta a Forumul
Medierii Culturale, despre resurse pe care le dezvoltă prin EduCaB pentru mediere culturală
pentru a sprijini bibliotecile publice și centrele comunitare la nivel național și internațional.

Bio

Liviu Bulea (n. 1989, Turda) este artist și curator, doctorand la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. A absolvit Liceul de Artă și Facultatea de Arte, secția Grafică, unde a finalizat și masteratul. Practica sa investighează memoria colectivă, spațiul urban, poluarea și drepturile comunităților marginalizate, în special LGBTQ+. A participat la expoziții internaționale la Urban Nation Museum (Berlin), Cité Internationale des Arts (Paris), MUMOK (Viena), MNAC (București) și Muzeul Brukenthal (Sibiu). Lucrările sale fac parte din colecții precum Banca Europeană de Investiții (Luxemburg), Muzeul Național de Artă Contemporană (București), Schwules Museum (Berlin), Queer Museum (București), Muzeul Brukenthal (Sibiu) și Tom of Finland Foundation (Los Angeles). Fondator al Refugiului de Creație și manager la IAGA Contemporary Art, combină arta cu activismul și cercetarea socială, folosind medii diverse pentru a documenta și recupera povești colective uitate.

Proiect în rezidență: Subterranea

“Subterranea este un proiect pornit din lucruri foarte personale: fragmente de traumă, dependență, dar și momente de vindecare și reconstrucție.
În cadrul rezidenței, lucrez cu ce am la îndemână: desen, colaj, text, sunet, fotografie, obiecte găsite, încercând să dau o formă vizuală proceselor interioare. Mă interesează ritmul lent, golurile dintre lucruri, fragmentele care nu se potrivesc perfect. Folosesc materiale intime (text, fotografie, obiecte, înregistrări, imagini) și le rearanjez într-un fel de arhivă emoțională, undeva la granița dintre document și expresie artistică. Nu caut o concluzie, ci un spațiu în care lucrurile să respire, să se așeze.”

Bio

Alexandru Ștefan MURARIU a absolvit studiile de licențã, masterat și doctorat (Secția Compoziție, în anii 2012, 2014, respectiv 2019) la Academia Națională de Muzicã „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, sub îndrumarea prof.univ. dr. Adrian Pop. În anul 2014 obține premiul pentru muzicã de camerã din cadrul Concursului Internațional „George Enescu” iar în anul 2018 obține premiul pentru muzicã simfonicã din cadrul aceluiași concurs. Alte performanțe notabile sunt reprezentate de obținerea în anul 2017 a distincției „Prix de composition à la mémoire de Nadia Boulanger” la Fontainebleau, alături de premii U.C.M.R. în anii 2017 și 2018. În anii 2014 și 2019 primește Bursa George Enescu a ICR, care a constat în rezidențe artistice la Paris. În anul 2020 înființează ansamblul de muzică contemporană Coulers, cu care deja a susținut numeroase concerte, promovând muzica contemporană românească. În anul 2024 este distins cu Premiul „George Enescu” al Academiei Române pentru lucrarea Espaces VIII.

Proiect în rezidență: It can come from anywhere.

“Prin proiectul „It can come from anywhere”, urmăresc realizarea unei experiențe auditive pliate pe un spațiu nou, care probabil, în viitorul apropiat, va deveni emblematic pentru municipiului Cluj-Napoca: Pavilionul Tinerilor din Parcul Feroviarilor. Ideea proiectului vizează urmărirea, pe filieră creativă – realizarea și prezentarea publică de lucrări muzicale pliate pe arhitectura și acustica spațiului-, a anumitor simbolistici ale locului, fiind principala sursă de inspirație a proiectului propus.
Pe perioada rezidenței, vor fi compuse lucrări muzicale, reunite sub titlul “Muzică pentru spații circulare”. La finalul procesului creativ, lucrările vor fi repetate de către ansamblul Couleurs și prezentate publicului în cadrul unui eveniment, care va fi organizat în perioada octombrie-noiembrie. În deschiderea evenimentului voi prezenta publicului un istoric al muzicii spațializate, prezentare care va fi dublată de lansarea a două volume științifice elaborate de către subsemnatul, în perimetrul tematicii spațializării sonore.”

BIO

Alexandra Mocan (n. 1991, Cluj-Napoca – trăiește și lucrează aici) este artistă vizuală, curatoare și co-fondatoare a MATCA artspace, un spațiu artist-run inițiat în 2017. A absolvit masterul in pictură la UAD Cluj în 2015 și își desfășoară activitatea în atelierele Unirea.
Abordarea ei artistică navighează la granița dintre pesimism și optimism, fiind adesea impregnată de ironie. Practica sa reflectă o formă de reziliență specifică muncii culturale, în care precaritatea, instabilitatea și obstacolele devin surse de reflecție și acțiune. Inspirându-se din cultura balcanică, filozofii asiatice sau teme legate de eșec și degradare, integrează textul în practica sa ca element conceptual și formal, fie prin titluri, fie direct în lucrări. Reinterpretează frecvent obiecte existente – uneori chiar clișee – și folosește aproprierea ca mijloc de a chestiona ideea de originalitate.

Proiect în rezidență: Deadline Infinit

“Deadline Infinit pornește din experiența ritmului haotic al vieții de zi cu zi, marcat de suprasolicitare și efortul de a menține un echilibru precar între muncă, viața personală și practica artistică. Frecvența regăsirii într-un perpetuum iluzoriu al promisiunii timpului liber de „după deadline” este transpusă într-o lucrare care ironizează sobrietatea și sterilitatea spațiilor de birou printr-o estetică confuză, inspirată din locurile de joacă / spațiile de entertainment.
Voi aborda niște direcții recurente în lucrările mele, unde, deseori, explorez tensiuni între funcționalitate și absurd, control și vulnerabilitate, interior și exterior. Mă interesează cadrele închise, repetitive, care devin metafore pentru blocaje psihice și fizice, dar și pierderea contactului cu timpul și efortul fragil de a menține un echilibru în planul cotidian. Lucrarea va reprezenta o instalație circulară, la granița dintre carusel, capsulă și cușcă. Inspirată de mediul office, speculează un microclimat al productivității continue și al izolării, unde mișcarea în cerc devine o metaforă pentru rutine fără cale de evadare și efortul de a păstra controlul într-un sistem care, ulterior, exploatează și consumă.”

BIO

Ioana Hogman lucrează în diverse contexte de cercetare artistică. Funcţia ei în aceste cadre este într-o continuă schimbare şi definire, construind un tip de răspuns particular fiecărei constelaţii de factori în care se găseşte. Are un background în teatru și o istorie de distanțare constantă față de acesta, un angajament pentru text ca mediu izolat sau în relație cu alte modalități de expresie, dar și pentru experimentarea cu diferite structuri și calități ale experienței colective. Are grijă de două grădini care la rândul lor o îngrijesc.

Proiect în rezidență: love in a mist

“În contextul rezidenţei, îmi doresc să înţeleg mai bine rolul grădinii în practica mea artistică, ca spaţiu de procesare şi învăţare în relaţie cu subiecte dificile, ca spaţiu care poate susţine experienţa disonanţei şi a prezenţei afective, şi poate facilita formularea unui răspuns intim la un context global.
În acest loc, înţeles atât ca spaţiu fizic concret, cât şi ca spaţiu mintal permanent, voi porni o cercetare pe tema reînarmării: modul în care limbajul acestui discurs abordează securitatea şi rezilienţa.
Relaţia dintre spaţiul grădinii şi temă, precum şi modul în care acest demers reconfigurează percepţia vor fi documentate printr-o juxtapunere de fotografie şi text, posibil într-un format de carte poştală, ca act de deschidere a unui proces care implică rezonanţă colectivă.
Numele proiectului este un gest de recunoaștere adus plantei care m-a apropiat ireversibil de lumea botanică şi, implicit, de un alt mod de a experimenta existenţa umană.”

Bio

Catrinel Săbăciag este o artistă multidisciplinară din Cluj, cu o practică ce gravitează între artă, design și instalație, explorând percepția, lumina, entropia și timpul prin materiale neconvenționale, adesea influențate de știință și fenomene naturale.
A urmat studii la Edinburgh College of Art și Lund University, iar parcursul său artistic este marcat de o curiozitate permanentă față de forma instabilă a realității și instrumentele prin care o măsurăm.
Artista a expus în cadrul Dutch Design Week, Index Dubai, Passagen Köln, Milano Design Week, Maison&Objet Paris și altele.

În 2023, a fost artistă rezidentă în cadrul Qolony—Art & Science, unde a investigat relația fragilă dintre timp, materie și percepție. În 2024, a fost distinsă cu premii precum Transilvania Design Week Award, LIT Design Award și Silhouette Awards.
Practica sa propune spații de contemplare, unde piesele sale funcționează ca punți între observație și imaginație, între cercetare științifică și expresie artistică.

Proiect în rezidență: The Hour Isn’t Over Yet

“În cadrul rezidenței la Centrul Cultural Clujean, propun o cercetare artistică asupra timpului, nu ca unitate de măsură, ci ca experiență vie, pe care o traduc în limbaj artistic.
Trăim într-un prezent fragmentat, iar timpul pare un flux haotic, între algoritmi și notificări. Am în minte două instalații: prima reflectă discrepanța dintre prețiozitatea timpului și ușurința cu care ni-l vindem pentru divertisment de consum, iar a doua reflectă iluzia unui prezent etern, în care trecutul și viitorul par a fi mereu centrul atenției noastre, în timp ce clipa prezentului ne scapă printre degete.
Îmi propun să investighez cum este privită trecerea timpului, impermanența în culturile orientale față de cele vestice. Mai mult, vreau să imprim felul în care percep relaționarea noastră cu timpul în materialitatea lucrării finale. Ca tehnici, voi jongla cu un mix de tehnologii, de la cele mai avansate, cum ar fi laser, CNC, printer 3D, la sculptura în sensul ei tradițional. Materialele la care m-am gândit până acum sunt oglinzile, rășina, metalul, piatra; materiale care permit distorsionarea imaginii, ceva care reflectă elasticitatea timpului și felul în care memoria distorsionează amintirile.”

Bio

Tiziana Cellino este artistă vizuală, doctorandă în arte vizuale la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Practica sa explorează legătura dintre abstracție și natură, prin gesturi organice și compoziții non-referențiale. Lucrările sale investighează echilibrul instabil, dinamica formei și tensiunea dintre control și spontaneitate.
A participat la expoziții locale și naționale, în instituții precum Muzeul de Artă Cluj, Muzeul Național Brukenthal, precum și în alte galerii sau spații alternative din scena artistică românească. Activează în prezent în Cluj-Napoca, împreună cu artista Ioana Iacob, în spațiul Segment. Lucrările ei investighează dinamica subtilă dintre mișcare și stagnare, configurând un spațiu în care echilibrul dintre energie și formă este constant negociat.

Proiect în rezidență: COPY PASTE

“Proiectul propus, „COPY PASTE” investighează simetria ca strategie compozițională și experiență vizuală, pornind de la o tehnică informală de imprimare folosită în copilărie. Interesul se axează pe
transpunerea unui gest digital, Copy-Paste, într-un proces pictural manual, reflexiv, cu
margine de eroare și variație.
Lucrez în pictură în ulei, pe pânză și hârtie, în formate medii și mari, urmărind cum simetria, repetiția și reflexivitatea pot genera tensiune vizuală și echilibru instabil. Proiectul propune o reflecție formală asupra compoziției în pictura non-referențială și aduce o direcție relevantă în contextul artistic local, unde această practică este subreprezentată.”

Bio

Taisia Corbuț (n. 1996, Alba Iulia) dezvoltă o practică sculpturală care explorează tensiunea dintre formă, afect și retragere, concentrându-se pe materialitate, memorie afectivă și forme poetice ale interiorității. A absolvit licența și masteratul la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, cu un stagiu de formare la Birmingham City University, experiențe care au consolidat o abordare atentă asupra relației dintre imagine și senzatie – gând nerostit.
A expus recent în cadrul unor proiecte precum The feeling of wholeness, la Galerie Gregor Podnar (Viena), Inner Landscapes la RAD Art Fair (București), ICONIA la Romanian Creative Week (Iași) și Low-Key Epiphany la Relicvar (Cluj-Napoca), consolidând o prezență activă pe scena de artă contemporană din România și nu numai.
Practica sa se desfășoară la intersecția dintre gestul redus, esențializarea formală și o expresie afectivă discretă, dar intens articulată.

Proiect în rezidență: Where Silence Belongs

“Where Silence Belongs este o instalație sculpturală, care explorează relația dintre imagine
și text, urmărind spațiul care se creează între ele. Nu caută recunoașterea unei forme, ci
deschiderea unei stări: fragilitate, tensiune, liniște suspendată. Fiecare compoziție, basorelief
în calcar, este însoțită de o frază poetică, fin cioplită pe o piatră mică. Aceste texte nu explică,
ci deschid, devenind parte integrantă a lucrării. Între imagine și cuvânt se creează un dialog
tăcut: forma vizuală capătă ecou în text, iar textul devine sculptura.
Instalația invită privitorul să intre în acest teritoriu interior și să experimenteze nu o narațiune, ci o stare, senzația care rămâne după o imagine subtilă și un cuvânt redus la esență, un timp de reflecție și tăcere.”

Bio

Roma Gavrilă este o ilustratoare cu un focus pe ilustrație editorială, dar și ilustratii pentru cărți de copii și tineri, precum și bandă desenată. Multe dintre proiectele ei pe concentrează pe
teme sociale, precum și legate de femei și problemele pe care le întâlnesc acestea. A ilustrat articole pentru Recorder, Rise Project, HotNews, Libertatea, Snoop, Films in Frame, Scena9, Școala9, Sfertul Academic, DoR. Jurnalul Decretului.
În munca personală, o inspiră natura, lumea din jur, peisajele și scenele pe care le intâlnește în plimbări, detalii din spațiul personal și viața de zi cu zi, precum și modul în care acestea contribuie la povestea pe care o spune.
A studiat design vestimentar la UAD Cluj-Napoca, cu un masterat in Design Textil, la aceeasi universitate. Din 2014 este ilustrator freelance full time bazat in Cluj-Napoca. A participat la expozitii de grupla Muzeul Hartiei din Bergisch Gladbach (2014), Muzeul Culturii Europene Berlin (2020), Muzeul de Arta Cluj (2020).

Proiect în rezidență: The resilience of urban nature

“Focusul proiectului The resilience of urban nature este modul în care apare natura în mediul urban din Cluj-Napoca și relatia pe care o are cu spațiul. Am început sa documentez, de mai mulți ani, aspectele sub care apare: grădinile caselor, copacii care au fost tunși in exces, modul în care plantele invadează trotuarele, curțile betonate, unde cresc printre fisuri, tufe care cresc pe șantiere sau în zonele de la periferia orașelor.
Mă interesează, în special, contrastul, dar și alăturarea dintre beton și elementele naturale. Plantele, în spațiul urban, demonstrează reziliență într-un mediu care nu este propice dezvoltării lor. Mă interesează atât modul în care apar în grădini, dar grădina văzută ca un spațiu limitat și îngrădit, cât și mai ales pe străzi și în alte spații. Pe măsura ce orașul se gentrifică, sunt din ce în ce mai puține zone în care natura se infiltrează neintenționat si neplanificat, fiind, în schimb, mult mai cosmetizată.
Doresc să documentez, într-o serie de ilustrații, plantele din mediul urban și cum natura e nevoită sa se adapteze la constrângerile acestuia, estetica ușor romantică și nostalgică care rezultă, pe care intenționez să o explorez și mai departe.”

Bio

Diana Popuț (n. 1994, Cluj) este artistă vizuală activând în Cluj și București. A studiat grafica la UAD Cluj-Napoca, iar prin burse Erasmus+ a continuat la Cuenca (Spania) și Milano, unde a realizat proiectul „Sine qua non” și a început seria „Finestre”. În 2020, în atelierul sculptorului Laurențiu Craioveanu din Lodi (Italia), a inițiat lucrările în marmură și seria sferelor din lemn. A participat la workshopuri precum „Scurtături” (GAEP) sau cel susținut de Ami Barak (Institutul Francez, Cluj). Practica sa artistică explorează teme precum fragilitatea, conștiința, lumina și atemporalitatea, folosind unelte precum acul, mina de argint și burghiul diamantat. Gestul artistic este esențializat: repetitiv, meditativ, performativ si performativ, prin urme fără materie: perforații, puncte, cavități.

Proiect în rezidență: SPOROUS

“Proiectul propus în cadrul rezidenței continuă seria SPOROUS, ce constă în obiecte imperfect sferice din lemn, realizate manual prin cioplire, șlefuire și perforare. Acestea explorează sculptura ca formă dinamică între materie și potențial, evocând semințe, nuclee active ce conțin în sine viitorul, dar nu-l controlează. Suprafața lemnului devine o „membrană” între interior și exterior, iar perforațiile, gesturi prin care materia respiră ca niște pori care deschid un dialog între vizibil și invizibil.
Prin aceste sculpturi, propun o reflecție asupra timpului, memoriei și devenirii, inspirată de concepte precum distentio animi și adâncimea abisală a cunoașterii. Aspectul final al lucrărilor are o notă futuristă, datorită șlefuirii și porozității care, deși lucrate de mână, amintesc de o rigoare mecanică și sugerează o relație subtilă între un trecut arhaic și un viitor augmentat.”

Bio

Lazăr Ometiță este compozitor și vocalist cu o experiență de 13 ani pe scena muzicală locală din Cluj, timp în care a cântat în multiple formații. Proiectul său de suflet este Alone at Parties, lansat in noiembrie 2021. În cadrul său se ocupă de compoziție, e vocalist și cântă la chitară acustică.

Este coproprietar și manager de proiect la Cirkular, un studio de înregistrări din Cluj dedicat muzicii alternative.

Proiect în rezidență: Producția EP-ului Alone at Parties – Petals

“Proiectul propune lansarea unui EP de tip colaj care include 4 piese noi originale. Temele abordate sunt discursul psihologic pop și cărțile de dezvoltare personală, izolarea (sau cum vrei să te lași de vizionat filmele pe care ți le recomandă pereții atunci când stai prea mult în casă), stingerea graduală a relațiilor de prietenie și impermanența.
EP-ul este o explorare a unor direcții sonice diferite față de albumul de debut al formației (care are influențe indie, folk, bossa), incluzând elemente de punk sau beat-uri electronice. Provocarea pe care ne-am setat-o e să nu folosim chitară acustică de data aceasta.
Piesa care dă titlul EP-ului, Petals, a apărut în urma Bridging Balkan Borders, o tabără de creație organizată în Sofia și include o colaborare cu Desislava Latinova, o artistă din Bulgaria. Pentru această piesă, vom filma și un videoclip cu regizoarea bucureșteană Irina Alexiu.”

Bio

Am absolvit Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” în 2015 chitară clasică. În 2016-2017 am studiat chitară jazz in Budapesta. Am participat la masterclasul „modern composer” de Mircea Kiraly organizat de MMNW in Cluj. Workshopul ”producție muzicală pentru film” de Christian Halten, organizat de centrul cultural german. Proiecte muzicale ca membru fondator și compozitor: Kiméra, Triste Ensemble, Frájer, Pulzus. Multă muzică scrisă pentru filme și spectacole de teatru.

Proiect în rezidență: 5/8

“Proiectul pe care îl propun în cadrul rezidenței este o explorare sonoră care reunește două texturi muzicale distincte: una instrumentală şi una vocală. Lucrarea, concepută special pentru spațiul artistic clujean și în colaborare cu muzicieni locali, va fi rezultatul unui proces compozițional experimental, centrat pe căutarea de noi forme de expresie sonoră. Textura instrumentală va fi creată pentru două chitare electrice şi o harpă, iar cea vocală va fi interpretată de patru voci feminine. Cele două planuri muzicale se vor afla într-un dialog constant: uneori, în contrast, alteori, fuzionând într-o masă sonoră unitară. Lucrarea va fi animată de o mişcare continuă, fluidă, cu accent pe transformare, tensiune și rezonanță.”

Bio

Mă numesc Adonis Tanța, în anul 2016 am absolvit “Academia de Muzică Gheorge Dima” secția canto clasic/ teatru muzical. În primii ani de facultate am fost solist colaborator la Opera Națională Cluj-Napoca. Tot din anii facultății am început colaborarea ca actor și regizor cu Reactor de creație și experiment în numeroase spectacole, perfomance-uri, concerte. Am colaborat cu Filarmonica de Stat Transilvania, Opera Comică Pentru Copii București, Teatrul de Nord Satu-Mare, Teatru Național Aureliu Manea din Turda, Centrul Tineretului Timișoara, Zug.Zone și multe altele. Am o experiență de 11 ani ca actor, regizor și muzician în foarte multe proiecte, am încercat mereu să găsesc puntea dintre teatru și muzică. În anul 2023 am deschis împreună cu o echipă de artiști/e, Stația Teatru / Muzical, primul teatru muzical contemporan independent din România. Mă preocupă mereu spațiul dintre teatru și muzică, inovarea în teatru muzical și comunitatea din jurul acestuia, emoția teatrală și râsul.

Proiect în rezidență: GlamOPERA

“GlamOPERA este un proiect artistic care își dorește să se materializeze printr-o serie de evenimente speciale la Stația Teatru / Muzical, pentru a apropia publicul tânăr sau pe cel nefamiliarizat cu genul muzical de operă, prin lieduri (cântece clasice). Scopul acestui proiect este să demitizeze muzica de operă și liedul.
Liedul, forma cea mai intimă a cântecului de operă, vorbește despre emoții universale, precum regăsirea sinelui, drumul ca parcurs inițiatic prin viață, singurătatea, visul ca formă de libertate, iubirea neîmpărtășită și nostalgia. La Stația, publicul are o deschidere specială spre muzică, iar acest potențial doresc să îl duc mai departe cu lucrări mai puțin cunoscute.
Proiectul propune o formă inovatoare de a apropia publicul nefamiliarizat de muzica de operă, transformând liedul, adesea perceput ca elitist, într-o experiență caldă, vie și accesibilă, spectacolul creând o legătură directă între artiști și spectatori. Este o invitație de a redescoperi muzica clasică nu ca pe o formă distantă de artă, ci ca pe o oglindă a propriilor noastre povești.”

Bio

În 2004, am absolvit Universitatea de Arte București, Secția Textile, iar în 2006 am obținut diploma de master în cadrul aceleiași universități. În 2008-2009, am urmat cursurile masterale oferite de Dutch Art Institute, Țările de Jos.
Expoziții (selecție): La bine și la rău, Matca Art Space@Contemporar, Cluj-Napoca (2025); Eu am început de la minus doi, B5 Studio, B5 A.i.R, Tg. Mureș (2024, solo); Tales from a jar, Matca Art Space@Funnel Contemporary, Belgrad, Serbia (2023); We are dying and we kill each other., White Cuib, Cluj-Napoca (2022, solo).
Practica mea artistică aduce în atenție subiecte tabu și clișee de gândire printr-un demers critic și adesea autoironic. Subiectele mai recente sunt legate de interacțiunea oamenilor cu natura și istoria recentă locală. Acestea se regăsesc în desene mici sau mari, desene cusute, pictură sau publicații în ediții limitate. Pe lângă practica artistică individuală, proiectele colaborative sunt de asemenea un rezultat al efortului meu artistic.

Proiect în rezidență: ABC80, varianta bilingvă româno-maghiară

“ABC80 este rezultatul unei colaborări interdisciplinare care a trecut, de-a lungul anilor, prin diverse formate și tehnici de reprezentare, de la carte la carte poștală, în ediții limitate și animație, în 2016 primind o nominalizare la Cele Mai Frumoase Cărți. Formulat ca un abecedar alternativ cu ilustrații de Cătălina Nistor și texte scrise de Evelin Márton, proiectul prezintă perioada anilor `80 din perspectiva copiilor, fiind perioada copilăriei celor două autoare. Anii `80 sunt prezentați prin obiecte, prin situații și cutume impuse de regimul autoritar cu note hilare și ironice. În această rezidență, voi tipări o variantă bilingvă româno-maghiară, de buzunar, care va conține și contribuțiile, sub formă de texte, ale artistei Lia Perjovschi și ale prozatorului Vida Gábor.”

Bio

Andreea Samoilă (1996, RO) este o artistă vizuală, cât și editor independent de cărți și reviste de artă. Ea este interesată de obiecte, cuvinte și unelte ce nu sunt folosite “ca la carte”. Felul previzibil și imprevizibil în care oamenii folosesc obiecte o inspiră să mai observe ceva surprinzător la lucruri și idei deja arhicunoscute. Ea realizează cărți, obiecte și acțiuni care se joacă cu idea de “banal”, punând sub semnul întrebării felurile în care ne specializăm privirea, și cum ideile sunt schimbătoare în timp.

Proiect în rezidență: retro-navigații

“Seria de lucrări “retro-navigații” pune sub un semn de întrebare ludic și curios obiectele ce
facilitează navigația noastră sau a obiectelor (plicuri, șosete, hărți, atlase), împreună cu o
explorare despre cum pot fi reinterpretate simbolurile, limbajele și gesturile celor mai des
întâlnite repere de orientare în spațiu (săgeți, suprafețe reflectorizante, text scris mare și fără
zorzoane). Prin obiecte scrise și fotografii, navigația devine un subiect uman, ce încorporează natura greșelilor și scurtăturilor noastre.”

Bio

Maria Surducan a absolvit un masterat postuniversitar la UAD Cluj în 2010 și în prezent lucrează ca ilustratoare, autoare și scenaristă de bandă desenată în studioul său din Cluj-Napoca. A publicat cărți de bandă desenată în limba română, franceză și maghiară. Știma Apelor, realizată în colaborare cu Anna Benczédi, a primit premiul Alfabéta la Festivalul de Bandă desenată de la Budapesta 2020. Lucrările ei reflectă fascinația pentru modul în care basmele interpretează, traduc și manipulează realitatea. A încercat mereu să evidențiez valoarea terapeutică a poveștilor folclorice folosind diferite structuri și instrumente narative, cum ar fi cărțile, concertele de bandă desenată și jocurile de societate.

În 2021, Maria a câștigat o bursă Comic Art Europe cu proiectul Timemongers, care reflectă dorința ei de a construi narațiuni complexe, ce depășesc limitele unui singur mediu. Proiectul a fost continuat în 2023 în cadrul rezidenței Helen M. Salzberg, Jaffe Center for Book Arts, Florida.

Proiect în rezidență: Tall Tales

“Proiectul își propune explorarea valorii terapeutice a „fabulațiilor contemporane”, în special a
știrilor false și a teoriilor conspirației. Pornind de la tradiția minciunii în contextul basmelor de
tip tall tales, vreau să analizez felul în care conspirațiile satisfac nevoia de fabulos, de control
și de importanță de sine, dar și posibilitatea reinstaurării spațiului sacru în care minciuna
poate să existe fără consecințe nefaste asupra realității.
Uimirea, fascinația și perspectivele neobișnuite sunt instrumentele prin care povestitorii își țin
publicul captiv, dar tot acestea sunt și instrumentele care dau putere știrilor false și teoriilor
conspirației. Intenția mea este să găsesc soluții narative ludice, hiperbolice și fabuloase de
“decredibilizare”, prin recontextualizarea știrilor false și transformare lor în narațiuni fantastice,
într-un demers care îmbină textul literar cu ilustrația. În acest scop, aș folosi limbajul vizual
specific basmelor și literaturii pentru copii sau “populare” (comics, carte obiect, pop-up,
jucării de lemn). Rezultatul ar trebui să fie formal accesibil și conceptual provocator, fără a fi
moralizator sau educativ.”

Bio

Maria Brudașcă (n. 1989) este artistă vizuală, absolventă a secției de grafică din cadrul Universității de Artă și Design. Desenul este baza practicii sale artistice, un instrument pe care îl folosește pentru a explora, observa și transcrie lumea din jur și relația cu perpetua ei transformare. A participat la rezidențe artistice și expoziții în Franța, Berlin și România. Domeniile principale în care lucrează sunt grafica, ilustrația, animația și educația culturală. Subiectele abordate în proiecte individuale și colaborative explorează teme precum relația dintre om și natură în contextul urbanizării accelerate, rolul spațiilor publice în influențarea, facilitarea sau descurajarea interacțiunilor interumane și descoperirea contextelor în care relaționarea nemediată tehnologic este posibilă.

Proiect în rezidență: Fragmente. Povești de viață din piață

Bio

OCU este o artistă vizuală autodidactă din Transilvania, activă de peste 13 ani în domeniul artelor vizuale. Practica ei include muralism, pictură, instalații și art directing, cu lucrări prezente în spații publice din Europa, colecții private și muzee precum MNAC și Muzeul MARE. „Mai mult decât estetica, mă atrag ideea și conceptul; tehnica e un mijloc, nu o destinație. Arta nu e un lux, ci o necesitate; hrană pentru interior, umple goluri reale, cele care nu se văd dar se simt.” Ce creează e greu de definit sau încadrat în teme clare, pentru că se inspiră din tot ce trăiește. Practicile ei evoluează odată cu ea și invers. Vede în artă o șansă de a inversa procesul de desacralizare a cunoașterii și de a reconstrui o relație conștientă cu lumea, una în care puterea înseamnă iubire.

Proiect în rezidență: re:pair

“„re:pair” este un proiect despre violența de gen și capacitatea de a transforma experiențele
personale dureroase în formă, sens și gest simbolic. Lucrarea constă într-o bijuterie
conceptuală realizată din păr uman și argint, în colaborare cu o artistă bijutieră. Cele două
șuvițe – una păstrată dintr-un moment de abuz, cealaltă tăiată conștient, ritualic – devin o piesă
cu dublă memorie, încărcată de fragilitate, forță și intenție.
Proiectul deschide o serie de obiecte create în jurul unor povești reale, marcând începutul unei arhive vii a rezilienței feminine. „re:pair” folosește bijuteria nu ca decor, ci ca spațiu de reflecție, vindecare și solidaritate tăcută. Este un gest personal care se transformă într-un statement colectiv, invitând la conștientizare și dialog.”

Bio

Oana Năstăsache (n. 1991, Galați) este artist vizual stabilit în Cluj-Napoca. A absolvit Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, secția pictură (BA, MA) și a obținut titlul de doctor în arte vizuale în 2022. Practica sa investighează relația dintre geometrie și gestualitate, explorând echilibrul dintre structură și impuls afectiv. A expus în muzee și galerii din România și Europa (Bienala Jeune Création Européenne), cu expoziții personale la Muzeul de Artă Cluj și Galeria Meron. A coordonat workshopuri pentru studenți și copii, implicându-se activ în proiecte educaționale. Lucrările sale propun o reducere esențială a realității, filtrată prin culoare și formă.

Proiect în rezidență: „Esențialul e invizibil pentru ochi”¹ > ¹ Antoine de Saint-Exupéry, Micul Prinț, pag. 101

“Proiectul „Esențialul e invizibil pentru ochi” își propune să exploreze relația dintre spațiul interior afectiv și forma exterioară vizuală. Titlul proiectului este un citat din Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupéry. Acest citat m-a dus cu gândul la dificultatea de a exprima în cuvinte ceea ce pictez, având senzația că esențialul nu ajunge niciodată în text.
Aleg acest reper cultural pentru a deschide discuții despre fragilitate, sens și despre ceea ce nu poate fi perceput direct, dar care ne definește. Proiectul continuă direcția cercetării mele artistice, adăugând, de data asta, schița in lucrare. Voi experimenta adăugând linii grafice, peste petele de culoare, care reproduc propriile desene, ce sunt inspirate din lucrări cunoscute ale istoriei artei pe care le-am văzut în muzeele de artă. Prin această integrare, fac referință la dorința de a merge în atelier și a lucra, după ce am văzut o lucrare în muzeu care mi-a dat acest impuls. Astfel, noile picturi vor surprinde imaginea sensibilă a mediului exterior perceput, alături de o sensibilitate aparte față de reperele vizuale preluate din patrimoniul artistic universal.”

Bio

BALÁZS Imre József (1976, Odorheiu Secuiesc) este poet, traducător, istoric literar, conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai. Absolvent al Universității Babeş-Bolyai, Cluj (1998, specializarea maghiară-engleză). Este redactor al revistei “Korunk” din 1999, a fost redactor-șef al revistei între 2008–2012. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, fiind laureat al premiului de debut al Uniunii în 1999 pentru poezie. A tradus în maghiară volume de Gellu Naum, Max Blecher, Ilarie Voronca și Holly Webb. A publicat 26 de volume individuale (poezie, critică literară, monografii, studii) în maghiară, engleză și română. În 2023, volumul său de poezii Éjszakák a zenben (Nopți în zen) a fost publicată în traducere română la Editura Cartea Românească. În 2024, a fost distins cu premiul revistei Observator Cultural, respectiv Asociația de Literatură Generală și Comparată din România (ALGCR), pentru volumul Rețele avangardiste, afilieri multiple.

Proiect în rezidență: Cartea pictotextelor

“Proiectul meu literar, „Cartea pictotextelor” se bazează pe experiența unor proiecte anterioare, colaborative cu artiști vizuali, cu ocazia publicării unor volume ilustrate. Cei cu care am lucrat au fost Hatházi Rebeka, Darvay Tünde, Orosz Annabella, Kelemen Kinga și Márton Éva.
Ideea mea actuală este să dezvolt colaborările într-o direcție mai asumată a dialogului:
1. Spre continuarea colaborărilor anterioare, încercând realizarea de noi pictotexte în dialog, cu texte de tip asociativ care pornesc de la imagini. Intenționez să public urmele acestor texte și materiale vizuale pe site-urile mele tematice + social media.
2. Spre dimensiunea locală, căutând contactele cu alți artiști vizuali clujeni.
Produsul final al proiectului va fi un eveniment, în cadrul căreia operele de artă vizuală și poeziile proprii vor fi prezentate împreună. Tematica, în general, este psihicul uman, reflectat prin metode experimentale, de colaj textual și vizual, de reverie etc.”

Tibor Hartel, ecolog & cercetător

Tibor Hartel este cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului. Ca formare profesională, este ecolog, cu cercetări în domeniile ecologiei populațiilor și comunităților, ecologiei peisajului și conservării biodiversității. A inițiat „Arborii Remarcabili din România”, inițiativă care a culminat cu o bază de date a arborilor bătrâni din România și cu Legea 97/2023 pentru protejarea Arborilor Remarcabili din România. A fost printre cei mai citați 2% oameni de știință din lume (2020, 2021, conform „Stanford University & Elsevier”). Recent, a lansat un canal YouTube intitulat „Natură și Oameni cu Tibi Hartel”, unde popularizează știința pe care o practică.

Claudia Șerbănuță

Claudia Șerbănuță este specialistă în știința informării și dezvoltator comunitar, cu un doctorat în Biblioteconomie de la Universitatea din Illinois, Urbana-Champaign. Între 2014-2016, a fost director interimar al Bibliotecii Naționale a României. În prezent, este președintă și co-fondatoare a Asociației Comunitățile Viitorului, unde sprijină comunitățile în abordarea provocărilor emergente prin proiecte de educație, dezvoltare de abilități și consolidarea organizațiilor civice și publice. Claudia este implicată în proiecte de cercetare la Universitatea Lucian Blaga și Institutul de Cercetare Făgăraș. În 2021, a fost recunoscută ca „Mover & Shaker” de Library Journal, iar în 2023 a devenit Marshall Memorial Fellow.

Alina Zară

Alina Zară was born in 1977 in Mândra, Brașov County. During her university years, she worked for the local media group Mix Media Group (radio, newspaper, television) during vacations, where she began developing programs dedicated to rural communities, artisans, education, and local identity and culture. She coordinated the communication departments of several associations and foundations whose mission was the regional and cultural development of Țara Făgărașului and Sălaj. She then created a series of cascading projects to preserve the best and most beautiful aspects of local culture by carrying them from the past, through the present, and into the future. The most well-known projects are the “Museum of Cloth and Stories” and the “Mândra Chic” contemporary dowry workshop, which, for over 10 years, have been successfully promoting the reinterpretation of Romanian traditions in modern design, creating contemporary dowries. All 10 active projects she coordinates operate under the umbrella brand of the Mândra Project Association.

Alina Zară, fondatoare Muzeul de Pânze și Povești / Asociația Mândra Project

Alina Zară s-a născut în 1977 în Mândra, județul Brașov. Încă din timpul facultății, în vacanțe, a fost angajata trustului local de presă Mix Media Group (radio, ziar, televiziune ) unde a început să dezvolte programe dedicate mediului rural, artizanilor, educației, identității și culturii locale. A coordonat departamentele de comunicare din cadrul câtorva asociații și fundații a căror misiune era dezvoltarea locală și culturală din Țara Făgărașului și Sălaj. Apoi a create o serie de proiecte în cascadă, a căror misiune este aceea de a prelua din trecut, de a trece prin prezent și de a duce spre viitor tot ce este mai bun și mai frumos în cultura locală. Cele mai cunoscute proiecte sunt Muzeul de Pânze și Povești și atelierul de zestre contemporană Mândra Chic, care își propun și reușesc, de mai bine de 10 ani, să promoveze reinterpretarea tradițiilor românești în designul modern, creând zestre contemporană. Toate cele 10 proiecte active, pe care le coordonează acum, se desfășoară în cadrul brandului umbrelă al Asociației Mândra Project.

Marius Mornea

După 41 de ani în care am crescut, învățat și țesut o pânză de prieteni și proiecte în Cluj, locuiesc de 14 luni într-o livadă. Întâlnirea cu orașul a devenit intenționată, fiind mult mai atent la cum mă aduc, cu ce contribui și cu ce mă hrănesc. Uneori e despre experiența mea profesională în IT și antreprenoriat, uneori despre cultură și artă, dar de cele mai multe ori e despre educație, grijă și traiul în comun. Sunt prezentat cel mai des ca și activist de mediu, eu mă consider un cetățean îngrijorat, poate activist de conviețuire convivială privind cu speranță spre viitor și cu încredere în inteligența colectivă și diversitatea ca și strategii de supraviețuire.

Marius Mornea

După 41 de ani în care am crescut, învățat și țesut o pânză de prieteni și proiecte în Cluj, locuiesc de 14 luni într-o livadă. Întâlnirea cu orașul a devenit intenționată, fiind mult mai atent la cum mă aduc, cu ce contribui și cu ce mă hrănesc. Uneori e despre experiența mea profesională în IT și antreprenoriat, uneori despre cultură și artă, dar de cele mai multe ori e despre educație, grijă și traiul în comun. Sunt prezentat cel mai des ca și activist de mediu, eu mă consider un cetățean îngrijorat, poate activist de conviețuire convivială privind cu speranță spre viitor și cu încredere în inteligența colectivă și diversitatea ca și strategii de supraviețuire.

Diana Marincu este curator și critic de artă, director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara, membru AICA și IKT. A obținut în 2017 titlul de Doctor de la Universitatea de Arte din București, secția Istoria și Teoria Artei cu o cercetare a discursurilor curatoriale despre identitate și periferie construite în cadrul expozițiilor de mari dimensiuni și bienale din 1989 până azi. Între 2012-2018 a colaborat cu Fundația Plan B din Cluj și cu Fabrica de Pensule. Între 2015 şi 2017, a co-curatoriat alături de Anca Verona Mihuleț proiectul curatorial în șase părți Punctul alb şi cubul negru, desfășurat la Muzeul Național de Artă Contemporană din București.

În 2017, Diana Marincu a curatoriat împreună cu Ami Barak cea de-a doua ediție a Bienalei Art Encounters, sub numele Viața – Mod de întrebuințare, care a inclus câteva capitole tematice distincte, precum straturile romanului la care făcea referire, invitând peste o sută de artiști. Alături de expozițiile centrale, cei doi curatori au dedicat o secțiune complementară spațiilor independente din România. În cadrul Sezonului România-Franța din 2018-2019, Diana Marincu a curatoriat două expoziții în Franța, însoțite de cataloage: Persona, MUCEM, Marsilia (2019); Manufacturing Nature / Naturalizing the Synthetic, Frac des Pays de la Loire (2018).

În cadrul programului creat pentru Fundația Art Encounters, Diana Marincu urmărește să exploreze legăturile posibile între vecinătățile geografice ale scenelor artistice din regiune, să fixeze niște conexiuni artistice bazate pe cooperare / coproducție și să sprijine generațiile tinere de artiști.

Corina Bucea este manager cultural cu experiență în coordonarea de proiecte, producție artistică, politici culturale și mediere culturală. Este director de dezvoltare culturală la Centrul Cultural Clujean, unde coordonează, din 2018, Academia schimbării, un program dedicat creșterii capacității sectorului cultural.

A fost unul dintre membrii fondatori ai spațiului de artă contemporană Fabrica de Pensule (2009), unde a lucrat ca manager în primii ani de activitate. A coordonat sau a colaborat la diverse proiecte reprezentând România la Bienala de Artă și Arhitectură de la Veneția (2013, 2015, 2016, 2017, 2022). Între 2021 și 2023, a făcut parte din echipa curatorială a Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii în calitate de expert în educație, mediere și strategie Power Station.

Tevž Logar (1979) este curator, editor și autor independent. A curatoriat / co-curatoriat o serie de expoziții de grup și personale și a colaborat cu instituții, galerii, colecții și edituri, printre care: Muzeul de Artă Modernă și Contemporană, Łódź; Moderna galerija, Ljubljana; Fondazione Sandretto Re Rebaudengo, Torino; Kunsthalle Praha; TBA21, Viena; Colecția Ovidiu Șandor, Timișoara; Kunsthalle, Bratislava; Bienala de Arte Grafice, Ljubljana; Muzeul de Artă Modernă și Contemporană, Rijeka; Muzeul Ludwig, Budapesta; James Gallery, New York; VOX, Montreal; Cooper Gallery, Dundee; Universitatea Americană din Beirut; CAC Geneve; Kontakt Collection, Viena; Galeria Națională din Kosovo; Galerija Gregor Podnar; Suprainfinit, București; Mousse Publishing, Milano; Routledge, New York; și Artforum, New York. La cea de-a 55-a ediție a Bienalei de la Veneția (2013) a fost curator al pavilionului Sloveniei, iar pentru cea de-a 58-a ediție a Bienalei de la Veneția (2019) a colaborat cu Pavilionul Republicii Macedonia de Nord, în calitate de consultant curatorial, și cu Pavilionul Republicii Kosovo, în calitate de scriitor. În intervalul 2009 – 2014 a fost director artistic al Galeriei Škuc din Ljubljana, Slovenia, și lector în Istoria artei secolului XX la Academia de Arte Vizuale (AVA) din același oraș. Logat este scenaristul lungmetrajului documentar Project Cancer: Ulay’s journal from November to November (2013) și co-fondator al Fundației Ulay (2014) din Amsterdam, unde activează în prezent, ca membru al Consiliului consultativ. Din 2023 este președinte al consiliului de achiziții al NLB Bank SEE Collection din Ljubljana, Slovenia. În 2014 a fost nominalizat pentru Gerrit Lansing Independent Vision Award (Independent Curators International) din New York. Locuiește în Rijeka, Croația.

Ami Barak este un curator independent stabilit în Franța. A inițiat multe proiecte și expoziții în Franța și în străinătate și a publicat numeroase texte în presă și în cataloage. A fost co-curator al pavilionului României la Bienala de la Veneția în 2011, co-curator al expoziției Life A user’s manual, Bienala Art Encounters, Timișoara 2017 și curator al expoziției What Does the Image Stand For? Momenta, Biennale of Contemporary Image, Montreal, Canada și al Daegu Photo Biennale, Coreea de Sud în 2018, Ex-East, istorii trecute și recente ale avangardei românești, Espace Niemeyer, Paris 2019, Curated_by A causal loop, Charim Gallery Viena, 2019, Mythos & Logos – Jecza Gallery Paris Photo, 2023, Diasporic, Cluj-Napoca, Centrul de Interes, 2023, Lecții de grădinărit – 10 sfaturi pentru o grădină ecologică, Casa Isho Art Encounters Timișoara 2024, Mimosa Echard, Sporal, Comenduirea Garnizoanei, Timișoara, 2024, Julije Knifer – Meandrele fără legături, Casa Isho Art Encounters Timișoara 2024.

Fost președinte al IKT – International Association of Contemporary Art Curators, Ami Barak este, în prezent, director artistic interimar al Fundației Art Encounters, Timișoara, România.

Raimundas Malašauskas este coautorul unui libret de operă (Cellar Door de Loris Greaud, Palais de Tokyo, 2008), a coproductătorul un spectacol de televiziune (CAC TV, Vilnius, 2004 – 2006), a fost agent pentru dOCUMENTA (13) și autorul cărții Paper Exhibition, cuprinzând o selecție a textelor sale (Sternberg Press, 2012). Este co-curatorul celei de-a 9-a Trienale Baltice de Artă Internațională (Vilnius, 2005), al celei de-a 9-a Bienale Mercosul (Porto Alegre, 2013) și al celei de-a 9-a Bienale de la Liverpool (2017). Proiectul său trust & confusion, o expoziție de artă “vie”, s-a desfășurat timp de opt luni la Tai Kwun Contemporary, Hong Kong (2021). În perioada 1994-2006 a fost curator la Centrul de Artă Contemporană din Vilnius. După plecarea sa de la CAC Vilnius, a curatoriat diverse proiecte în întreaga lume: The Last Piece by John Fare (gb agency, Paris, 2007), Paper Exhibition (Artists Space, New York, 2009), Repetition Island, Centre Pompidou (2010), Into The Belly of a Dove (Museo Tamayo, Mexico City, 2010), Satellite Series 4 (Jeu de Paume, Paris, 2011), oO, pavilioanele Lituaniei și Ciprului la cea de-a 55-a Bienală de la Veneția (2013), Fusiform Gyrus (Lisson Gallery, Londra, 2013), Meeting Points 8 (Bruxelles, Beirut, Cairo, 2016-2017), On Campus (Monash University, Melbourne, 2017), Rosalind Nashashibi, expoziție personală la Melly (Rotterdam, 2018) etc. Hypnotic Show a fost cel mai longeviv proiect al său (începând din 2008), o expoziție care are loc prin hipnoză; Clifford Irving Show, desfășurat pe parcursul a doi ani (2008-2010) a abordat noțiunile de adevăr, identități și joacă.

Marie Hélène Pereira este un curator și practician cultural din Dakar, Senegal. A fost director de programe la RAW Material Company, unde a organizat expoziții și programe discursive conexe, inclusiv participarea RAW la “We face forward: Art from West Africa Today”, Whitworth Art Gallery, Manchester; ICI Curatorial Hub la TEMP, New York; The9th Shanghai Biennial, Shanghai; MARKER Art Dubai (2013).

După ce a fost co-curator la Scattered Seeds în Cali-Colombia (2015-2017) și a curatoriat Battling to normalize freedom la Clarkhouse Initiative în Mumbai, India (2017). Pereira a fost co-curator al Canine Wisdom for the Barking Dog – The Dog Done Gone Deaf. Exploring The Sonic Cosmologies of Halim El-Dabh la cea de-a 13-a ediție a Bienalei de artă africană contemporană de la Dakar (2018), precum și Still Present! – la ediția a 12-a a Bienalei de la Berlin (2022).

În 2021 a fost selectată ca beneficiar al ICI Curatorial Research Fellowship – o inițiativă a Marian Goodman Gallery, concepută de artistul Steve McQueen, în onoarea regretatului Okwui Enwezor.

Pereira manifestă un interes deosebit pentru politicile identitare și istoriile migrației.

Ioana Leca este curator și strateg cultural, activând în prezent în calitate de director artistic al Bienalei Internaționale de Artă Contemporană din Göteborg (GIBCA), unde analizează posibilitățile ca formatul bienalei să fie cât mai precis și responsiv față de site-ul său și să reprezinte o platformă generoasă de experimentare pentru artiști și curatori. Printre proiectele recente se numără edițiile din 2017, 2019 și 2021 ale bienalei, împreună cu alți doi curatori, Nav Haq și Lisa Rosendahl, o serie de programe publice despre comemorare și omagiere în spațiul și discursul public, precum și contribuția la publicația Biennials as Sites of Historical Narration (Mousse Publishing, 2022).

Curator, producător și strateg cultural, Ioana Leca a fost director al Galeriei NAU din Stockholm și programator la Institutul Cultural Român din Stockholm. Împreună cu Hanna Lundborg a fondat platforma curatorială nomadă Konstkontoret.

Din 2018 până în 2023, Sofía Hernández Chong Cuy (ea/ei) a fost director al Kunstinstituut Melly din Rotterdam, instituție cunoscută anterior ca Witte de With Center for Contemporary Art. În 2023 a fost și conferențiar invitat Mellon în cadrul Departamentului de Istoria Artei de la CUNY Graduate Center din New York. Sofía este frecvent membră în jurii și comitete consultative. Printre acestea se numără Frieze Tate Acquisition Fund din Londra în 2023, Premiul Hugo Boss al Muzeului Guggenheim din New York în 2018, Premiul Montblanc de la Culture Arts Patronage în 2017, și a 55-a Bienală de la Veneția în 2013. Din 2022, este membru al consiliului de administrație al Fundației Internaționale Manifesta.

Anterior, Sofía a fost curator de artă contemporană la Colección Patricia Phelps de Cisneros, o fundație cu birouri în New York și Caracas. De asemenea, a fost director al Museo Tamayo din Mexico City; a deținut funcții curatoriale în New York, la Art in General și Americas Society, și a lucrat ca director artistic și curator șef al celei de-a 9-a Bienal do Mercosul (2013), din Porto Alegre. În plus, Sofía a curatoriat expoziții în mai multe spații și muzee internaționale, printre care CCA din Vilnius, Kadist Art Foundation din Paris și MALBA din Buenos Aires.

Sofía s-a născut și a crescut în Baja California, Mexic.

Cosmin Costinaș (n. 1982, România) este curator senior în Practici Expoziționale la Haus der Kulturen der Welt, HKW, Berlin (din 2022). A fost co-director artistic al celei de-a 24-a Bienale de la Sydney (2024); director al Para Site, Hong Kong (2011-22); director artistic al Trienalei de la Kathmandu 2077 (2022); co-curator al Pavilionului României la cea de-a 59-a Bienală de la Veneția (2022); consilier curatorial al Trienalei de la Aichi (2022); curator al Bienalei de la Dakar 2018 – La Biennale de l’Art africain contemporain–DAK’ART (2018); curator invitat la Dhaka Art Summit (2018); co-curator al celei de-a 10-a Bienale de la Shanghai (2014); curator al BAK – basis voor actuele kunst, Utrecht (2008-11); co-curator al primei Bienale industriale Ural, Ekaterinburg (2010); și editor, printre altele, al revistelor documenta 12, Viena/Kassel (2005-07). A editat și a contribuit cu scrierile sale la numeroase cărți, reviste și cataloage expoziționale; a ținut cursuri și prelegeri la diferite universități, academii de artă și instituții din întreaga lume.

Robertina Šebjanič, artistă

Robertina Šebjanič (robertina.net) este o artistă ale cărei lucrări explorează realitățile biologice, geopolitice și culturale ale mediilor acvatice și impactul umanității asupra altor organisme. În analiza sa asupra Antropocenului și a cadrului său teoretic, artista folosește termenii „aquatocen” și „aquaforming” pentru a se referi la impactul uman asupra mediilor acvatice. Lucrările sale au fost distinse cu premii, mențiuni onorifice și nominalizări la Prix Ars Electronica, Starts Prize, Falling Walls, Re:humansm.

A expus/performat în expoziții personale și de grup, precum și în galerii și festivaluri, bienale, trienale și muzee (selecție): ZKM (Karlsruhe), CCCB (Barcelona), ISEA2024 (Brisbane), Galeria Cukrarna (Ljubljana), Matadero (Madrid), WRO Bienalle (Wroclaw), Ars Electronica (Linz), Tribeca Immersive – Mercer lab (New York), Art Laboratory (Berlin), Eastern Bloc (Montreal), Laboratorio Arte Alameda (Ciudad de Mexico), MSU – Museum of Contemporary Art (Zagreb), MSUB – Muzeul de Artă Contemporană (Belgrad), MONOM (Berlin), La Gaîté Lyrique (Paris), Le Cube (Paris), +MSUM Muzeul de Artă Contemporană (Ljubljana), Eyebeam (New York), Kikk Festival (Namur), CAAM – Atlantic Center of Modern Art (Grand Canaria) CCD – Centro de Cultura Digital (Ciudad de Mexico) re: publica (Berlin), printre altele.

A susținut conferențiat / prezentat / vorbit despre lucrările ei în cadrul unor evenimente / spații (selecție): Ocean Space – TBA21 (Veneția), Stanford University (Palo Alto), UCLA- ArtiSci Center (Los Angeles), UNAM – The National Autonomous University of Mexico (Mexico City), ISEA2023 (Paris), Mare Conference (Amsterdam), Kikk Festival (Namur), ITMO University (St. Petersburg), Aalborg University (Aalborg), School of Arts – University of Nova Gorica (Nova Gorica), Re:publica (Berlin) ș.a.

Loredana Peca, cercetătoare

Loredana Peca este o cercetătoare cu 20 de ani de experiență în biologia moleculară și pregătire în domeniul consilierii genetice. Pasionată de spiritualitate, Dana este și instructor de yoga. Pandemia Covid-19 a inspirat-o să petreacă mai mult timp în natură, organizând tururi ghidate în jurul Clujului, unde locuiește. Aceste tururi includ deseori specialiști din diverse domenii, precum botaniști, entomologi și ecologi. De asemenea, Dana lucrează la o școală Montessori, ghidează clase de yoga în aer liber și explorează efectele benefice ale timpului petrecut în natură asupra stării generale de bine.

Maria Balabaș, artistă, co-fondatoare Asociația MINIMORUM

Maria Balabaș este om de radio la Radio România Cultural, artistă de sunet și, in prezent, doctorandă CESI cu o temă care adresează moduri de a asculta. Este co-fondatoare a Asociației MINIMORUM, care inițiază proiecte dedicate intersecțiilor dintre arte performative, ecologie, educație.

Irina Bălan

Irina face parte din echipa Academia Schimbării, platforma Centrului Cultural Clujean pentru creșterea capacității sectorului cultural. Irina are experiență în brand management și comunicare culturală colaborând cu muzee, galerii de artă și edituri. A fondat un Cerc de Artă Contemporană în liceul din Târgu Ocna alături de Asociația 37, unde timp de 6 ani a adus artiști contemporani și designeri, având parteneri precum The Bauhaus Archive, Museum of Design din Berlin și platforma „Susține cultura în educație”. E convinsă de importanța medierii culturale, experimentând forme diferite alături de echipa Asociației Da’ De Ce.

Este interesată de crearea de mecanisme de finanțare constante și ușor de accesat pentru artiști și operatori culturali, precum și de realizarea de colaborări pe termen lung între instituții culturale, educaționale și ONG-uri. Scrie proiecte cu aceeași pasiune cu care face muncă de teren.

Ana-Maria Marinescu-Pălăduș, vice-președintă și co-fondatoare REPER21

Ana-Maria a coordonat o paletă foarte largă de proiecte dedicate educației privind dezvoltarea durabilă, consumului responsabil, managementului responsabil de proiecte, achizițiilor publice ecologice. Din 2023, gestionează din partea REPER21 coordonarea națională a “Pactului Climatic European” in Romania, lucrând în strânsă legatură cu o rețea de 31 de Ambasadori climatici.

Totodată, Ana-Maria este preocupată de dezvoltarea comunitară rezilientă. Din 2017, este fondatoarea și președinta Grupului de Actiune Locala GAL Turnu21, unul dintre primele GAL-uri urbane înființate în Romania, care are drept scop dezvoltarea incluzivă și regenerativă a zonelor urbane cele mai vulnerabile din Turnu Măgurele.

Bogdan Gioară, președinte și fondator REPER21

Bogdan a devenit activist când a înțeles că modelul de dezvoltare actual (extractivist, productivist, consumist, speculativ) forțează limitele ecologice ale planetei și plasează societatea umană pe “traiectoria de depășire-prăbușire”. Declară că este convins că distrugerea ecosistemelor, extincția biodiversității, dereglarea sistemului climatic, epuizarea resurselor naturale (apa, păduri, soluri) vor transforma progresul social, evoluția culturală, democrația în aspirații iluzorii pentru umanitate.

Prin urmare, el se simte partenerul tuturor celor care sunt în căutarea unei culturi a dezvoltării alternativă, sustenabilă și rezilientă, capabilă să răspundă la nevoile reale și legitime ale societăților, fără să afecteze “locuibilitatea” planetei.

Bianca Băilă

Bianca Băilă este grant manager şi om de comunicare Ştiinţescu Timişoara, un program de finanţare dezvoltat la Timişoara şi gestionat de Fundaţia Comunitară Timişoara din 2018. Este om de comunicare şi pentru cel mai mare eveniment filantropic de strângere de fonduri cu o componentă sportivă din vestul ţării, Timotion – Timişoara se mişcă! Artistă şi grădinar urban, Bianca vede grant managementul ca un laborator în care este mult loc pentru creativitate şi în care se creează conexiuni între resurse materiale şi cunoaştere şi se dă curaj acolo unde este mai mare nevoie pentru a crea schimbare în bine, în educaţie şi pentru comunităţi.

Andreia Bruckner

Absolventă a facultății de Chimie Organică a Universității Politehnica București, prima parte a carierei sale s-a centrat pe zona de cercetare, în cadrul căreia a primit și titlul de Doctor în chimia organică de sinteză. În ultimii 14 ani s-a dedicat sectorului nonguvernamental. Ca director executiv și vicepreședinte al Asociației Tandem și al Asociației C. S. Tandem Arena, m conceput și condus peste 15 proiecte sociale cu scopul de a favoriza incluziunea grupurilor vulnerabile în societate. În cadrul acestora a lucrat cu și pentru persoane cu deficiențe de vedere, concepând proiecte de incuziune prin artă (teatru și dans) și educație și creând materiale audio și tactile accesibile atât pentru copii, cât și pentru adulți. În această perioadă a acumulat multă experiență în interacțiunea cu nevăzătorii, în stabilirea unei comunicări corecte și empatice cu aceștia și în înțelegerea nevoilor și așteptărilor lor.

Gavril Pop

Gavril Pop (n.1998) este artist și lucrător cultural din Timișoara, România. Este interesat de vizualizarea proceselor cognitive și a practicilor de formare a cunoaște terii. Este preocupat de lucrul cu diferite publicuri și de cercetarea arhivelor și istoriilor marginale. Împreună cu diverse organizații culturale, dezvoltă programe educaționale în sfera artelor vizuale și a științelor naturale. Ca artist a colaborat cu spații independente și alte platforme artistice precum INDECIS, Kunsthalle Bega, Art Encounters Foundation (Timișoara), Galeria IVAN, Institutul Prezentului (București), Niki e.v (Hannover).

Mimi Ciora

Mimi Ciora este artistă și operator cultural, cu o viziune multidimensională asupra artei și educației. Absolventă a unui masterat în arte vizuale, specializarea Grafică – Materie și Concept, la Facultatea de Artă și Design din Timișoara, Mimi a co-fondat în 2020 spațiul artistic independent Indecis, unde își asumă rolul de manager cultural. Indecis este un refugiu creativ, non-profit și non-ierarhic, dedicat promovării artei contemporane și sprijinirii artiștilor din diverse domenii, alături de implementarea programelor educaționale non-formale. Practica artistică a lui Mimi se concentrează asupra interacțiunilor delicate dintre flora, fauna, fungii și bacterii în relație cu omul, evidențiind impactul intervenției umane asupra mediului și subliniind legăturile subtile care ne unesc.

Eva Stein, pedagog și curator, Haus der Kulturen der Welt

Eva Stein este pedagog și curator. A studiat literatură germană și jurnalism la Freie Universität Berlin și lucrează la HKW din 1990. A fost inițiatoarea programelor HKW Future Storytelling, 2014 și The Whole Earth Catalogue, Berlin Edition, 2013; redactor-șef al Kultur öffnet Welten sau Kompetenzverbund kulturelle Integration und Wissenstransfer (KIWit); director al trei ediții ale Schools of Tomorrow, 2017-21; și co-curator al Reading Bodies!, 2019.

Marlene Herberth, antropolog și arhivator al memoriei, KraftMade Research & Lab

Marlene Herberth este antropolog și arhivator al memoriei. Ea expune asocieri afective în proiecte menite să difuzeze înțelepciunea străveche în cultura contemporană, subliniind în același timp probleme societale contemporane. Herberth lucrează ca producător cultural și imagineer, curator de expoziții interdisciplinare la intersecția dintre meșteșug, artă, design și arhitectură. Împreună cu Alex Herberth, sunt creatorii KraftMade Research & Lab, activând tehnici provenite din patrimoniu ca scenariu potențial pentru un viitor regenerativ. Cu focus pe lucrul în lemn, mâncare și textile în proiecte de restaurare, reconstrucție istorică, obiecte performative și mijloace de povestire, oferă, în Transilvania rurală și la nivel internațional, ateliere și experiențe de sustenabilitate culturală.

Corina Bucea, manager cultural, Centrul Cultural Clujean

Corina Bucea este manager cultural cu experiență în coordonarea proiectelor, producție artistică, politici culturale și mediere culturală. Este director dezvoltare culturală în cadrul Centrului Cultural Clujean, unde începând din 2018 coordonează programul Academia Schimbării, dedicat creșterii capacității sectorului cultural. A fost unul dintre membrii fondatori ai spațiului de artă contemporană Fabrica de Pensule (2009), unde a lucrat ca manager în primii ani de activitate. A coordonat sau colaborat cu diferite proiecte care au reprezentat România la Bienala de artă și cea de arhitectură de la Veneția (2013, 2015, 2016, 2017, 2022). Între 2021 și 2023, a făcut parte din echipa curatorială pentru Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, ca expert în educație și mediere & strategie Power Station.

Raluca Iacob, moderatoare

Raluca Iacob este manager cultural și specialistă în politici publice, cu peste 15 ani de experiență în managementul proiectelor culturale, monitorizare și evaluare, strategii, analiză, ghidare a practicilor și politicilor culturale. Din 2013 se implică în susținerea parteneriatelor dintre școli și actorii culturali și a medierii culturale prin consultanță, coordonarea de proiecte dedicate, realizarea de analize și documentarea de practici și politici. În 2023 contribuie la formularea designului de program de finanțare Școli creative, gestionat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara cu care colaborează din iulie 2022 în calitate de coordonatoare a proceselor de monitorizare și evaluare ale Programului TImișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.

Orsolya Gál, artistă

Orsolya Gál are un background în arhitectură, arte plastice, scenografie și păpuși. Este co-autoarea proiectului Selfie Automaton, care a reprezentat România la Bienala de Arhitectură de la Veneția în 2016. În 2018, video performance-ul său Short Essay on Uncertainty a primit un premiu special pentru design de imagine și sunet la Festivalul Incanti din Torino. În 2014, a început un proiect experimental cu plante în mișcare, care s-a materializat în scurtmetrajul Etudes from an Inner Garden. Proiectele sale recente se îndreaptă către relațiile umane cu mediul natural și material.

Corina Bucea, moderator, manager cultural, Centrul Cultural Clujean

Corina Bucea este manager cultural cu experiență în coordonarea proiectelor, producție artistică, politici culturale și mediere culturală. Este director dezvoltare culturală în cadrul Centrului Cultural Clujean, unde începând din 2018 coordonează programul Academia Schimbării, dedicat creșterii capacității sectorului cultural. A fost unul dintre membrii fondatori ai spațiului de artă contemporană Fabrica de Pensule (2009), unde a lucrat ca manager în primii ani de activitate. A coordonat sau colaborat cu diferite proiecte care au reprezentat România la Bienala de artă și cea de arhitectură de la Veneția (2013, 2015, 2016, 2017, 2022). Între 2021 și 2023, a făcut parte din echipa curatorială pentru Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, ca expert în educație și mediere & strategie Power Station.

Alina Teodorescu, artist și manager cultural, fondatoare a proiectului In Context Slănic Moldova

Alina Teodorescu a studiat Art&Business în artă contemporană la Institutul de Artă Sotheby’s din Londra, design interior la Institutul European de Design din Milano și arhitectură de interior și proiectare de mobilier în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București. A participat în proiecte de artă și design în țări ca Mongolia, Franța, Tailanda, China, Anglia, Israel, Liban, Brazilia, India și Grecia.

Inițiat în 2017, In Context (www.incontext.art) este astăzi un laborator de învățare transdisciplinară prin artă și știință ca modalități complementare de explorare a lumii. Aici s-au dezvoltat în paralel proiecte de rezidențe de artă contemporană cu teme legate de impactul omului asupra naturii (generând o colecție internațională permanentă de 36 lucrări), un festival de muzică experimentală (două ediții), un atelier permanent de upcycling țesături și mobilier (www.lacentrala.com) și s-au convertit în spații de creație două dintre clădirile dezafectate ale stațiunii.

Sabina Baciu, director festivalul CULMEA: Film și educație de mediu

În ultimii 15 ani Sabina a fost implicată ca manager cultural și comunicator în numeroase proiecte din industriile creative: a fost la PR la Green Hours și festivalul Jazz in Church, a coordonat festivalul de scurtmetraje ShortsUP și proiectele de educație cinematografică One World in Schools și EducaTIFF, a fondat prima bibliotecă de materiale din România și un festival regional de industrii creative (CreativeEst) și s-a implicat ca expert independent în dezvoltarea strategiei culturale a Bucureștiului 2016 – 2026.

De ceva timp este super interesată de cum să genereze conversații despre criza climatică prin proiecte culturale. Cea mai mișto inițiativă pe această tema este CULMEA: un festival de film pe teme de mediu pentru copii și tineri în Brașov, România, ce a ajuns anul acesta la a doua ediție.

BIO

Oana Mardare s-a format ca actriță și performer în urma întâlnirilor cu teatrul în diverse contexte. A fost într-o trupă de teatru în liceu, a terminat facultatea de actorie la Cluj, și-a continuat studiile în Barcelona după o scurtă oprire în teatrul de stat din Petroșani, iar din 2014 explorează forme și suprapuneri de convenții în Cluj, la Reactor de creație și experiment, unde lucrează și pe partea administrativă. E interesată de intersecția propriei discipline cu alte arte și domenii, de munca în cadre colective și de studierea atentă a organismelor culturale independente.

ÎN REZIDENȚĂ

Percepții subiective ale istoriei noastre comune – 10 ani de Reactor

În acest an, la împlinirea a 10 ani de Reactor, ne-am propus atât individual, cât și colectiv să reflectăm la tot acest timp petrecut împreună, în încercarea de a înțelege această istorie în ecosistemul mai mare al peisajului cultural românesc și global. Artista își dorește să lucreze la câteva materiale care revizitează istoria Reactorului și care recompun o istorie a viziunii spațiului, o rememorare a spectacolelor produse în cei 10 ani, o istorie a structurilor de conducere, managementului puterii și luării deciziilor.

Aceste istorii vor fi incluse într-un volum ce va fi lansat în această toamnă, volumul e unul colectiv și cuprinde o serie mai amplă de istorii cu specific și subiect diferit, la care vor lucra mai mulți artiști, care împreună alcătuiesc o imagine de ansamblu, capabilă să reprezinte atât individul, cât și colectivul. În realizarea acestui volum apelăm la două rute distincte care se vor întâlni pe parcurs.

Una este cea a afectivului, alcătuită din: o arhivă imaterială a acestor zece ani, prin transcripturi ale podcastului SONAR, un demers de indexare fotografică, care vizează o istorie a ritualurilor repetitive din spațiul Reactor și a felului în care acestea iau o formă concretă în obiectele pe care le folosesc. Cealaltă rută, preponderent, dar nu exclusiv analitică, urmărește să spună istoria spațiului prin prisma unor subiecte cheie: viziunea asupra spațiului, structuri de management și luarea deciziei, perspective asupra viitorului, abordări politice și estetice, relația cu publicul, relația cu orașul, relația cu spațiul, relația cu sistemul de finanțare, relațiile colegiale etc. Acest melanj de abordări răspunde nevoii de a spune această istorie apelând la diversitatea de experiențe și opinii în locul unei uniformizări neutre.

BIO

Obiectele realizate de Radu Abraham pot fi privite ca un colaj de lemn, sticlă, metal sau plastic, folosite în diferite proportii și articulate într-o estetică contrastantă. Uneori intrigante prin formă, obiectele sale invita privitorul într-un scenariu imaginat, unde adesea funcționalitatea este secundară formei. Procesul de realizare este un element central în practica lui Radu și reprezintă o sursă constantă de input creativ și de inspirație.

De la obiecte mici, la piese mai mari de mobilier, serii scurte sau obiecte unicat, un limbaj comun este articulat la intersecția dintre funcțional și sculptural prin forme și volume robuste, cu o prezență puternică.

ÎN REZIDENȚĂ

Art, craft and object design

Proiectul de rezidență propus urmărește realizarea în colaborare a unei lucrări din cupru bătut, în tehnica meșterilor caldărari și documentarea procesului implicat, de la sursă până la destinație. Tema aleasă face parte din subiectele de interes din practica artistică, iar în trecut a mai fost abordată, atât în contexte ale practicii personale, cât și în contextul cercetării din cadrul programului de doctorat.

Artistul propune realizarea unei lucrări la granița dintre funcțional și sculptural, folosind tehnici tradiționale, stabilind în acest mod o relație între cele două medii diferite. Noutatea de abordare este dată atât de dimensiunea și destinația intenționată a obiectului imaginat, cât și de modalitățile de documentare a întregului proces, nu doar în scopul observării tehnicii, cât și în scop social, de observare a modului de viață pe care îl au acești meșteri.

BIO

Alexandra Mereuți și Sebastian Danciu trăiesc și lucrează în Cluj-Napoca (RO). Interesele lor se situează între spațiul social în continuă schimbare, poziția intelectualului față de societate și spațiile, sentimentele și reacțiile colective. Ambii au absolvit Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca și lucrează împreună din 2019. Practica lor bazată pe cercetare a apărut în timp ce urmau un program de mobilitate de studiu la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, Lyon (FR).

Au participat la expoziții de grup la ArtEncounters (Timișoara) și MAGMA Contemporary Art Space (Sf. Gheorghe) și expoziții personale la White Cuib (Cluj-Napoca) și în spațiul Dreiviertel (Berna, CH). În 2019 au fost curatorii expoziției de grup “New wave #1: When the center does not hold” la Fabrica de Pensule (Cluj-Napoca, RO), iar în 2021 au curatoriat expoziția “Projections For Future History: Recurrences In An Antiphonal Space” la B5Studio (Târgu Mureș, RO).

ÎN REZIDENȚĂ

„Mai mic decât un munte” / “Smaller than a mountain”

La baza proiectului stă conceptualizarea unei forme de relief și o locație din sudul cartierului Mănăștur aflată la liziera pădurii Făget. În trecut acest loc a fost cunoscut drept “Groapa Moșului”. În prezent, acolo se află un complex imobiliar, unde locuim și noi, construit prin împingerea limitelor regulilor urbanistice, cu zone de acces informale: un drum improvizat construit pe o așa-zisă proprietate privată și o potecă prin pădure.

Lucrarea presupune o intervenție în spațiul public prin care artiștii invită comunitatea clujeană la inaugurarea unui non-spațiu de artă contemporană. Miza proiectului stă chiar în performativitatea participanților din timpul vernisajului, și anume, acțiunea lor de a urca acest deal pentru o imagine. Dorința artiștilor este să folosească drept suport câteva panouri decolorate complet de soare plasate pe marginea drumului orientate spre oraș și vizibile odată ajunși în vârful dealului.

Propunerea constă atât într-o lucrare, cât și într-un concept curatorial. Am vrea să trecem dincolo de clișeul deal = obstacol și să oferim o imagine mai nuanțată și mai potrivită cu ambiția și voința care provoacă omul să-și depășească limitele impuse de clasă sau de legi și reguli de urbanism.

BIO

Ana Cucu Popescu este absolventa Facultăţii de Teatru şi Televiziune, din cadrul UBB Cluj Napoca, Secţia teatrologie (2010) şi a masteratului de Dramaturgie-Filmologie (2012) din cadrul aceleiaşi facultăţi. Și-a început formarea ca dramaturg și autor dramatic încă din anul 2009, când a și avut parte de prima montare după un text propriu (Let’s play!, r: Cătălin Chirilă ).

Ulterior au urmat proiecte din ce în ce mai interesante, printre cele mai notabile numărându-se Hârtii ursuleţi şi fete (r: Florin Caracală), 25 de secunde (spectacol colectiv realizat împreună cu Liviu Bulea, Noemi Lazici şi Raul Hotcaş), 9 din 10 (r: Leta Popescu), 13 tablouri cu oameni (adaptare liberă după A.P. Cehov, r: Alexandru Dabija), Istorie subiectivă a fragilităţii (r: Olivia Grecea), OPEN (r: Leta Popescu), S.ocietatea cu R.ăspundere L.imitată (r: Florin Caracala), Harababura roz-albastră (r: Kisó Kata Palocsay), Poveşti din bucătărie (r: Cristian Ban), Body of Defiance (r: Raul Coldea), Bucătăria familiei Balaur (r: Delia Gavliţchi), Despre Stele (r: Delia Gavlițchi) şi Tărâmul de Mijloc (r: Delia Gavlițchi), Mult aer pentru nimic (r: Delia Gavlițchi), Cu susul în jos (r: Delia Gavlițchi), Ce caut eu? (r: Radu Constantin Tudosie), Istoria copilăriei în 4 episoade (episodul „Carusel”, r.: Diana Dragoș), gen.OM (r.:Delia Gavlițchi), PIC (r.: Delia Gavlițchi), Gri Colorat (r.: Delia Gavlițchi).

Începând cu anul 2015 predă cursuri de scriere creativă pentru copii şi adolescenți în cadrul şcolii de teatru „Scena Mică”, ce îşi desfăşoară activitatea în Târgu Jiu, iar din 2024 colaborează cu Artify Cluj, unde coordonează cursul de scriere dramatică pentru adulți. În anul 2023, o parte din textele sale destinate publicului tânăr și foarte tânăr au fost publicate cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național în volumul 4 piese cu susul în jos – Antologie de teatru contemporan pentru copii.

ÎN REZIDENȚĂ

Despre femei invizibile și pantofi roși – Spectacol lectură

Proiectul se concentrează un scurt istoric profund personal al femeii în societatea românească, dar totodată își propune să umanizeze și să aducă mai aproape de tinerele generații experiențele de viață ale bunicilor noștri, în scopul contextualizării și deschiderii unei conversații în spiritul gândirii critice.

Artista realizează o cercetare ce se va concluziona cu scrierea unui text dramatic care are în prim plan experiențele de viață ale femeilor de vârsta a treia, în contextul în care persoanele în vârstă sunt un grup marginalizat care nu primește prea multă empatie din partea societății românești. Dimpotrivă. Sunt unul dintre cele mai ignorate grupuri vulnerabile și atrag asupra lor oprobriul public, fiind deseori asociați cu lipsa de educație, mentalitate învechită, lipsa spiritului civic, habotnicie etc.

Artista găsește oportună deschiderea unei discuții artistice despre modul în care generațiile tinere se poziționează față de generațiile mai în vârstă, mai ales în contextul unei societăți capitaliste în care valoare umană este strict corelată cu abilitatea noastră de „a produce”.

BIO

Lucian Mihai Rad, absolvent al Facultății de Teatru și Televiziune din Cluj-Napoca, și-a început cariera la Teatrul de păpuși Puck, unde a jucat timp de 5 ani, interpretând o gamă variată de roluri. Ulterior, a devenit freelancer, colaborând cu compania de păpuși Libelula din București, unde a contribuit atât ca actor, cât și ca organizator de spectacole și mentor pentru noii actori. A organizat un turneu important în Bistrița, marcând un record personal cu 14 reprezentații ale spectacolului Croitorașul cel Viteaz.

Lucian a continuat să fie activ în domeniul teatrului de păpuși și a fost implicat în organizarea AnimaFest, un festival internațional pentru trupele independente de teatru de păpuși. A făcut parte dintr-un proiect internațional al artistului Ciprian Muresan, ca maestru păpușar într-un performance prezentat la Art Basel, în Elveția și Salonul de Proiecte București. A fost și este implicat în numeroase inițiative de educație non-formală și colaborează cu Liceul Teoretic Elf, ca artist rezident în proiectul „Arta în joacă.”

ÎN REZIDENȚĂ

Păpuși la joacă

Lucian își dorește de ceva vreme să aibă un set de lucru pe care să-l poată împacheta într-o valiză și să-l poată folosi în diverse contexte școlare. Se gândește la un decor/paravan de teatru, cu tot ce ține de infrastructura acestuia, și la un număr de 10-12 păpuși.

Acestea ar trebui să fie păpuși bibabo simple, neutre și personalizabile, în funcție de ideile copiilor și de poveștile discutate. Diferite sprâncene, guri, ochi, ochelari și alte accesorii, cum ar fi baticuri și pălării, ar trebui să fie disponibile pentru a oferi copiilor o paletă cât mai largă din care să aleagă. În funcție de momentul din timpul anului școlar, de subiect și de tematica orelor din programă, își dorește să creeze diverse momente de joc de rol, improvizații, rescriere a poveștii sau inventarea de personaje, unde doar imaginația este limita.

BIO

Ștefan Bolea (n. 1980, Baia Mare) este cofondator și redactor-șef al e-revistei „EgoPHobia” și colaborator al revistei „Philosophy Now”. A fost redactor al revistei „Apostrof” și al e-revistei „Sisif”. Între 2022 și 2024 a fost cercetător postdoctoral la Facultatea de Litere din Cluj. Doctor în filosofie (2012) și doctor în filologie (2017). Este dublu licențiat în Filosofie și Studii Europene și absolvent al unui Master de Studii Americane, bursier Yggdrasil la Universitatea din Oslo, bursier DAAD la Universitatea Ludwig-Maximilian din München, bursier OeAD la Universitatea din Viena ș.a.

Printre lucrările sale de filosofie amintim: Ontologia negației, Casa Cărții de Știință (2004), Introducere în nihilismul nietzschean, Aius (2012), (reunite în volumul Introducere în nihilism, Eikon (2024)), Existențialismul astăzi, Herg Benet (2012), Eikon (2019), Theoria, Crux (2015), Biblia nihilistă, Crux (2017), Jung și filosofia umbrei, Tracus Arte (2019). A publicat patru volume de versuri, Război civil, Vinea (2005), Herg Benet (2016), Noaptea instinctelor, Brumar (2009), Gothic, Herg Benet (2011), AntiZeu, Herg Benet (2014), precum și memorialistică ficțională: Caietul Roxanei, Herg Benet (2013), Crux (2018), Caietul psihopatului, Herg Benet (2015), Crux (2023). O carte bazată pe teza sa de doctorat secundă a apărut în engleză cu titlul Reading the Jungian Shadow in 19th-Century Literature (Rowman & Littlefield, 2020). De asemenea, a îngrijit ediții critice din poeții simboliști: D. Iacobescu, Iuliu Cezar Săvescu, Al. T. Stamatiad. A tradus din engleză și germană cărți de John Stuart Mill, Gustav Meyrink și Martin Rees.

În 2021, a fost câștigătorul burselor și rezidențelor de creație literară Cărturești la categoria Eseu. În 2023, a participat la Atelierele FILIT pentru traducători. A fost de trei ori finalist al Festivalului de Poezie Prometheus. A obținut 21 de premii și distincții la concursuri literare naționale și internaționale. Scrierile sale au fost analizate în volumul Ștefan Bolea – În apele grele ale Rechinului, Junimea (2010). Selecții din textele sale au fost traduse în engleză, germană, franceză, portugheză și ucraineană.

ÎN REZIDENȚĂ

“Malaise” (Caiete #3)

Malaise continuă seria „caietelor”, un fel de jurnale post-cioraniene, în care autora își rescrie adolescența. Caietul Roxanei (Herg Benet, 2013, Crux, 2018) și Caietul psihopatului (Herg Benet, 2015, Crux, 2023) deschid seria memorialistică, accentuând autenticitatea extremă și nonconformistă a anilor ’90. Prima versiune a acestor jurnale datează din1996-98.

Artistul consideră că ar fi valoroasă o cartografiere a sfârșitului anilor ’90 (printr-un Bildungsroman care elogiază cultura înaltă, muzica și filmul), nu numai din perspectiva nostalgiei subiacente, dar și în calitate de contrast cu epoca noastră, care ne-a adus o victorie a suprafețelor, fără referent la prototipul profunzimii: triumful social media transformă, după cum arată Bret Easton Ellis în autobiografia sa, romanul și cinematografia în mijloace paseiste, în anacronisme.

Aceasta ar fi ideea principală a proiectului: o reconstrucție a epocii trecute (care nu e niciodată inocentă) în contradistincție cu Zeitgeist-ul actual. Memoir-ul este, pentru artist, un colaj complex (ca metode și tehnici). Nu notezează necesarmente evenimente, ci starea mentală, iar aceasta poate fi acompaniată de aforisme, versuri, microeseuri, pseudorecenzii, extrase din partituri, fișe de lectură etc.

Jurnalul este un crucible unde ideile apar fără cenzură, transformându-se sau nu în text literar. Jurnalul ca imperios experiment.

BIO

Orsolya Gál are un background în arhitectură, arte plastice, scenografie și teatru de păpuși. Co-autoare a proiectului Selfie Automaton, o lucrare cu 33 de păpuși și 5 automate, care a reprezentat România la Bienala de Arhitectură de la Veneția în 2016. În 2018, video performance-ul său Short Essay on Uncertainty a primit un premiu special pentru design de imagine și sunet la Festivalul Incanti din Torino.

În 2014, a început un proiect experimental cu plante în mișcare, care s-a materializat în scurtmetrajul Etudes from an Inner Garden, prezentat la Bucharest International Dance Film Festival în 2020 și la Fuori Formato Festival Internazionale di Danza din Torino în 2021. Proiectele sale recente se îndreaptă către relațiile umane cu mediul natural și material. Searching for a Secret Garden este o serie de planuri de grădină, fotografii și videoclipuri realizate pentru prima dată cu sprijinul Centrului Cultural Clujean și România Remarcabilă în 2023. În 2024, în cadrul rezidenței Flowing Streams la satul Brădet, lucrează cu tema apei din punct de vedere cultural și geografic.

ÎN REZIDENȚĂ

Munca cea de toate zilele

Lucrarea “Munca cea de toate zilele” materializează căutările autorului ceea ce privește echilibrul între necesitatea interioară de a crea, de a păstra libertatea spirituală și cea intelectuală, și transformarea curiozității în monotonia – provocările muncii care ne asigură toate cele necesare pentru supraviețuire. Ideea unei lucrări realizate pe această temă se naște dintr-un conflict interior care, pe de o parte, se datorează unei revolte împotriva a tot ce dorește să fie nou, a tot ce încearcă să răspunde la cererea tot mai mare de a găsi și a produce ceva nou sub presiunea materială și cea a timpului și caută refugiu în repetiție, și confortul previzibilului. Pe de altă parte, acest spirit creativ recunoaște necesitatea de a răspunde la provocări reale, specifice timpului nostru, de a se materializa într-un mod cât mai coerent și estetic, sincer și complex în ceva anume, folositor societății.

Lucrarea “Munca cea de toate zilele”, propune realizarea a unui “covor” decorat/lucrat cu rigurozitate, din hârtie transparentă, care dorește să fie o aluzie atât la țesăturile lucrate de femei în trecut, pentru a deveni la momentul potrivit zestre sau textile din casă realizate pentru confortul familiei – o muncă fără pretenția de a deveni artă, dar care de multe ori depășea simpla necesitate și a devenit chiar o capodoperă – cât la “condica” semnată de muncitori din perioada comunismului, o normă care zilnic trebuia îndeplinită. Lucrarea oscilează între aceste două exemple și lucrarea de “artă”.

BIO

După ce a studiat inginerie, grafică și design industrial, Lucia Ghegu a obținut o bursă de cercetare la Accademia di Romania din Roma (2018-2020), în cadrul căreia a dezvoltat un proiect artistic despre impactul migrației post-comuniste asupra românilor din Italia. În lucrările sale recente, care includ desene de mari dimensiuni, instalații luminoase și obiecte aflate la granița dintre sculptură și designul de produs, este interesată de spațiul arhitectural, mobilitatea înțeleasă ca fluiditate, migrație, comunitate, identitate, tensiune constantă între așteptări și realitate, dar și de estetica imaginii.

Lucia alege frecvent desenul ca antidot la hiper-tehnologizare – o notă rapidă și spontană care mediază trecerea de la idee la obiect și documentează procesul. Istoria personală reprezintă adesea punctul de plecare în cercetarea ei, care se dezvoltă prin împletirea cu alte discipline – antropologie, sociologie sau arhitectură. Lucia caută punctele de intersecție dintre poveștile personale și universale, urmărind să pună întrebări, să împingă spre experiențe directe și să nu ofere răspunsuri sau situații categorice.

ÎN REZIDENȚĂ

BIO

Trupa clujeană Johannáék este la început de drum. Membrii însă sunt muzicieni experimentați, care au participat la nenumărate proiecte muzicale și au fost sau sunt activi în diferite formații.

Johanna Bertóti scrie poezii și cântă pentru copii de aproximativ 15 ani. Pianistul Ödön Ördög este profesor de muzică în Liceul Unitarian János Zsigmond din Cluj. Toboșarul Balázs Moldován este membrul trupei Ps:alter, cu care au avut mai multe concerte la Cluj și în alte localități.

Cei trei s-au întrunit pentru a compune piese pentru adulți, tineri, respectiv pentru cei mici. În cadrul rezidenței vor să creeze un album pentru copii cu care în continuare vor să susțină cât mai multe concerte pentru familiile și copiii din Cluj și nu numai.

ÎN REZIDENȚĂ

BIO

Géza Sipos a studiat filosofia în orașul său natal, Cluj-Napoca, și a lucrat ca art director, jurnalist și expert în comunicare. Dar, ca font aficionado încă din gimnaziu, și-a schimbat tabăra. Ca designer grafic și tipograf, este creditat cu designul a peste 160 de cărți și coperți. În anii 2010 a început să studieze font design, participând la cursuri online și, mai recent, informal de la Nóra Békés, designer grafic și de fonturi din Olanda, co-autorul cărții de specialitate Revival Types.

Géza este acum implicat în finalizarea primelor două fonturi ale lui, Mechanik și Saggi, primul fiind un corp de litere experimental inspirat de emblema locomotivelor Electroputere. Géza a fost unul dintre cei cinci finaliști ai programului Culturepreneurs în 2020-21, la finalul lui 2021 a fost mentorat în cadrul programului de design de fonturi Alphabettes și este un participant regulat al întîlnirilor de consultanță Type Crit Crew.

ÎN REZIDENȚĂ

Eternă glorie

O trecere în revistă a diferitelor proiecte de street art arată că gestul de a afișa unor plăci pseudo-comemorative ar fi o inițiativă nouă. Proiectul reprezintă un efort de a impregna spațiul urban clujean cu un sentiment de identitate personală, spațiu caracterizat prin demolări și construcții desfășurate într-un ritm rapid, unde patrimoniul construit este în continuă transformare. În plus, proiectul prin mesajele sale personale încearcă să evidențieze noțiunea că amintirile noastre, care pot părea atât de neclare și confuze, în mod paradoxal se pot dovedi a fi mai stabile și mai durabile decât edificiile la care sunt asociate.

Proiectul folosește intervenții de street art combinat cu tehnicile specifice designului grafic și tipografic. Crearea unui font special pentru proiect este, de asemenea, un gest de explorare a patrimoniului de design tipografic clujean. De altfel, locațiile pseudo-plăcilor vor fi indicate pe o hartă, deci publicul este invitat să exploreze și să se implice în această instalație distinctivă urmând traseul ales individual.

Culorile și dimensiunile plăcilor în mod asumat se potrivesc cu designul monumentelor existente. Prin acest gest aș dori să creez o surpriză pentru trecători și pentru publicul în general: ceea ce de la distanță pare a fi un element obișnuit al scenei stradale, de aproape se dovedește a fi un obiect de street art. Cromatica tipică a monumentelor – tonuri de gri și negru, ocru pal, albastru închis, nuanțe de bronz și marmură – în mod deliberat este folosită pentru a evita orice asemănare cu panourile publicitare.

BIO

Delia Gavlițchi este absolventă a Facultăţii de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai, secția Regie de teatru, clasa Mona Marian (Chirilă).

Crede în teatru ca instrument educațional, așadar spectacolele regizate de ea au și o latură educațională. Este regizoare de teatru și fondatoarea teatrului independent ZBENG cultural (fost MiniREACTOR) din Cluj-Napoca. Coordonează programul cultural dezvoltat de acesta de la înființare și până în prezent. Delia a regizat până astăzi în Cluj-Napoca 20 de spectacole de teatru, majoritatea adresate publicului foarte tânăr. Din anul 2023 s-a alăturat Școlii Doctorale de Teatru și Film din cadrul UBB, Cluj-Napoca, unde cercetează teatrul pentru publicul foarte tânăr.

Motto: Cultura, aşa cum este definită şi în Dex, este reprezentată de totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire. Aşadar, cultura nu se leagă numai de cunoştinţe, ci și de valor.

ÎN REZIDENȚĂ

nonVERBAL

Proiectul de rezidență “nonVERBAL”, se concentrează pe interpretarea artistică nonverbală în teatrul educațional. Pornind de la metodologia Violei Spolin, urmărește dezvoltarea unei metode de lucru cu și pentru copii, urmărind creșterea abilităților nonverbale ale actorului – copil. Metoda Spolin, cunoscută pentru abordarea sa în educația teatrală, va fi adaptată pentru a răspunde nevoilor și intereselor copiilor din grupul țintă (12 – 15 ani ).

Viola Spolin spune că tehnicile teatrului se suprapun defapt peste tehnicile comunicării, căci de fapt un personaj se comunică fizic. Conform studiilor, comunicarea verbală reprezintă doar 7% din comunicare, la care se adaugă 38% comunicare paraverbală şi 55% comunicare nonverbală.

În societatea contemporană, comunicarea față în față este tot mai rar exercitată, fiind înlocuită în mare parte de comunicarea online. Gif-urile și meme-urie completează cuvântul virtual, pentru o decodificare mai eficientă a mesajului transmis de la distanță. Cum percep și cum pot comunica niște actori – copii personaje stereotip contemporane fără a se sprijini pe cuvânt?

BIO

Dániel Láng (1990, Gheorgheni) este muzician stabilit în Cluj-Napoca. După absolvirea Liceului de Artă din Târgu Mureș, a studiat percuție clasică la Academia de Muzică din Cluj-Napoca și tobe de jazz la Conservatorul Béla Bartók din Budapesta. Cântă la tobe în mai multe ansambluri și trupe, predă tobe în regim privat, iar în ultimii ani se implică din ce în ce mai mult în proiecte experimentale.

ÎN REZIDENȚĂ

BIO

musz (n. 19xx) este artistă vizuală și curatoare stabilită în Cluj-Napoca, cu studii în domeniul artelor vizuale și background în design vestimentar și textil. Combinând medii artistice diverse, de obicei sub forma unor instalații, practica artistei evoluează dintr-o perspectivă foarte personală, oferind expunere publică unor fragmente intime.

ÎN REZIDENȚĂ

I Would Never Say This In Public (N-aș spune niciodată asta în public)

Proiectul propus contribuie la un demers artistic pe termen lung, o explorare constantă asupra unor subiecte de interes. Artista urmărește realizarea a noi lucrări de artă, de dimensiuni și tehnici diferite, care să răspundă aceluiași concept. Tehnicile de producție a lucrărilor sunt broderie digitală pe material textil, imprimare 3D a unor elemente pentru realizarea unei instalații sculpturale, și producție video pentru realizarea unui film scurt.

Activitățile proiectului vor susține latura de experiment din atelierul personal, contribuind la explorarea unor tehnici și medii artistice mai puțin utilizate în practica personală până în prezent (broderie, video, print 3D etc.), în vederea fructificării unei cercetări continue asupra sinelui prin mai multe perspective (relații personale, relații cu alte specii, spațiul domestic, presiuni sociale asupra femeilor, etc.). În mod practic, artista m început schițarea unor idei pentru o lucrare ce va fi realizată prin intermediul broderiei digitale, pornind de la un autoportret complex, ce urmărește folosirea de motive simbolice pentru prezentarea unor instanțe personale, din viața de familie.

BIO

Olga Ștefan (n. 1988, Hunedoara) a absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, iar în 2019 a obținut titlul de doctor în științe filologice. Este profesoară de limba și literatura română. A publicat volumele Toate ceasurile (Vinea, 2006 – câștigător al premiului„ Tudor Arghezi” în 2007), Saturn, zeul (Charmides, 2016) și Charles Dickens (frACTalia, 2017), Civilizații (Paralela 45, 2020), Resursa (Casa de Editură Max Blecher, 2022, ediția a II-a, 2023) și Bestia de zahăr – antologie 2015-2019 (Editura OMG Publishing, 2024).

În 2020, Olga Ștefan a câștigat bursa și rezidența Cărturești pentru manuscrisul volumului Resursa. În 2022 a contribuit, alături de poetul Ștefan Manasia, la scrierea unor cicluri de poeme despre paradis și nostalgie, ca artiști invitați în cadrul expoziției Beatrice von Babel. Under the Boat, prezentate cu ocazia celei de-a 59-a Bienale de Artă de la Veneția de MARe/Muzeul de Artă Recentă din București.

Selecții din poezia sa au fost traduse în bulgară, sârbă, croată, greacă, germană, daneză. Cărțile ei au primit mai multe distincții și nominalizări: Charles Dickens și Civilizații au fost nominalizate la categoria „Poezie” a Galei „Sofia Nădejde”, în 2018 și în 2020. Civilizații a obținut în 2021 Premiul „Tânărul poet al anului” și a fost nominalizat la categoria „Poezie” a Premiilor „Observator Cultural” și a Premiilor „ARCCA”. În 2023, volumul Resursa a fost nominalizat la Premiul „Tânărul poet al anului”, la Premiile Radio România Cultural, la Premiile „Observator cultural” și „Observator universitas”, la Premiile „Z9 Poetry” și la Premiile acordate de Festivalul „George Bacovia” pentru „Cartea de poezie a anului”.

ÎN REZIDENȚĂ

Até (o educație)

Proiectul reprezintă, în această fază, rezultatul intenției artistei de a scrie o carte de poezie a cărei textură ideatică să fie mai clar permeată de o dimensiune civică, socială, orientată înspre provocările și rarele triumfuri umane și colective ale meseriei sale de profesor în sistemul de învățământ preuniversitar.

Reticentă la ideea de a coagula o carte cu tendință în jurul acestei teme incomode, aparent imposibil de conciliat cu mediul pe care îl presupune poezia, artista a căutat o formulă care să îi integreze poemele într-o frescă a cărei puncte de iradiere să devină întrebări (aparent generice) ca: Ce înseamnă educația, cât de mult o putem redefini în folosul/ în dauna propriilor obsesii? Este familia de origine o formă de educație și, dacă da, profilul ei este într-adevăr afectiv și informal? Ce se întâmplă cu viața de după școală? În fine, particularizând: există comunicare reală între elevul/ învățăcelul/ discipolul care ai fost și profesorul care devii?

Titlul acestui volum, Até, nu are o legătură directă, manifestă, cu supratema lui anterior enunțată, ci deschide posibilitatea unor interpretări plurale, fiind sintetic și asumat încărcat de simbolistică literară și culturală. Até este o figură mitologică, de factură divină, care întruchipează una dintre zeitățile cheie în decăderea unui erou aflat în hybris. Ea provoacă acea „orbire” temporară care provoacă acțiuni necugetate, reactivitate și, în final, distrugere și ruină. Consecințele contaminării cu atributele ei sunt grăitoare pentru lumea pe care o descrie artista: cea a educației punitive, a violenței, a hybrisului și a furiei, a neajutorării, dar și a unei forme de superbie la fel de susceptibile de a intra sub incidența erorii tragice. Contraponderea, punctul de echilibru, îl reprezintă însă, în viziunea ei, întoarcerea acasă: descoperirea celuilalt loc despre care și din care poți învăța, a trecutului. Acesta e și motivul pentru care, cel puțin în această etapă de lucru, această carte are o structură bipartită.

BIO

Andrei Bobiș este producător muzical și artist audio cu o experiență de 14 ani pe scena muzicală clujeană. De-a lungul carierei sale, a fost implicat în numeroase formații și proiecte culturale, contribuind ca muzician, producător sau coordonator de proiect.

În prezent, Andrei este membru al formației de art-rock Zimbru, unde contribuie la compoziția și producția proiectelor muzicale ale grupului, având și rolurile de manager și booker. De asemenea, el gestionează toate aspectele legate de muzică și producție audio la Cirkular, o casă de discuri și un studio de înregistrări din Cluj. Aici, Andrei își folosește expertiza pentru a sprijini și dezvolta noi proiecte, aducându-și aportul la îmbogățirea peisajului muzical local.

ÎN REZIDENȚĂ

Rest Your Anger In My Lap

Albumul “Rest Your Anger In My Lap” este o colecție de piese noi, originale, care amestecă multiple genuri muzicale și experimentează constant cu convențiile de formă, compoziţie şi aranjament.

Albumul va conţine şase piese care explorează tema relațiilor cu animalele non-umane dintr-o perspectivă antispeciistă. Piesele gravitează între punk, art-rock și electronica, având structuri și aranjamente uşor experimentale. Piesa pentru care se va realiza un videoclip se numeşte “House Mouse” şi va fi următorul single al formației, care va fi promovat într-un turneu european, care se va încheia la Cluj, pe 19 octombrie.

BIO

Andra Handaric, creator de modă și costum, a absolvit Instituto Europeo de Diseno Barcelona în 2013, iar din 2014 s-a întors în Cluj Napoca, unde își dezvoltă proiectele artistice, la interferența dintre artă și design, temă pe care actualmente o cercetează și în elaborarea dizertației de Master în Practici Curatoriale Contemporane și Istoria Artei. Studiile anterioare la Universitatea de Artă și Design Cluj Napoca și Ecole Supérieure d’ Art et Design Saint Etienne i-au trezit interesul în explorarea granițelor dintre artă și modă, astfel a dezvoltat o practică artistică în care funcționalul și conceptualul coexistă, ambele guvernate de preocupări legate de interacțiunea individ-societate-divinitate.

De-a lungul parcursului ei, a fost adesea preocupată de spațiul metaforic, de matricea spirituală a ceea ce se naște în urmă travaliului artistic, preocupări pe care le transpune atât în dimensiunea funcțională a practicii sale ca designer, cât și în zona pur artistică, de cercetare și experiment. Contrastul dintre lumină și întuneric, dintre prozaic și spiritual, dintre angoasă și sublim, tensiunile care se nasc la intersecția acestor poli, au fost și sunt subiecte în jurul cărora se coagulează atât creația ei vestimentară, cât și instalațiile, performance-urile, videourile pe care le concepe.

ÎN REZIDENȚĂ

WHAT IS LEFT BEHIND? SOFT TOPOGRAPHIES

Proiectul își propune tocmai explorarea caracterului de experiment cu un mediu neconvențional (deșeuri textile) pentru a crea o punte între discipline, prin extensia unui limbaj utilizat în design (obiecte funcționale) spre unul mai degrabă pur artistic, prin realizarea unor obiecte conceptuale cu valență estetică.

Proiectul artistic constă în utilizarea acestor deșeuri, împreună cu deșeuri metalice și de lemn, pentru a crea o serie de lucrări – soft-objects, la limita dintre conceptual și funcțional, unele la scară mai mare (obiecte de mobilier), altele de dimensiuni mai mici. Scopul rezidenței este de a-mi da prilejul să-mi dedic acest timp pentru a explora o zonă mai conceptuală și pentru a realiza o serie de lucrări care caută să concretizeze o parte dintre întrebările care mă preocupă în mod recurent, printre care se numără și tema utilizării resurselor și circuitul lor în societatea capitalistă.

BIO

Mihai Păcurar este artist interdisciplinar, creația sa cuprinzând un spectru larg de medii interconectate. Fiind absolvent de Scenografie al Universității de Arte din București, principala arie a preocupărilor sale artistice a fost teatrul. A lucrat ca scenograf și artist video la peste 80 de producții, atât în spații de stat, cât și în spații independente.

În ultimii ani, și-a concentrat atenția înspre proiecte hibrid, instalații și performance-uri pe care le-a creat împreună cu artiști din domenii diferite. Prin acestea, a explorat teme ca percepția, impactul virtualului asupra analogului sau posibilitățile creative ale haosului. A fost mereu interesat de morfologia politică a spațiului ca loc de întâlnire, deci într-un fel, toate lucrările sale se pot considera ca fiind site specific. Preocupările sale investighează de obicei relațiile care apar în triunghiul om – mediu – tehnologie și au o puternică tentă ecologistă.

În 2021, a fondat, împreună cu Vlaicu Golcea, Alex Halka și Kinga Ötvös, Teatrul Postnațional Interfonic – interfonic.ro – o platformă pentru explorarea unor moduri noi de creație teatrală cu unelte sonore și vizuale, un spațiu safe pentru o generație nouă de artiste și artiști din spectrul performativ. În 2023, a inițiat împreună cu Spațiul Reactor platforma LOC, o aplicație de realitate augmentată pentru artă, educație și cercetare pentru coabitare în mediul urban, care aduce laolaltă artiști, activiști, cercetători și oameni interesați de explorarea modelelor alternative de negociere interspecii a spațiului comun.

Andrei Borțun

Andrei Bortun este în prezent CEO al The Institute și Partener în cadrul agențiilor “Daescu Bortun Olteanu” și “Rusu + Bortun Brand Growers”, și în platforma Black Ryno Radio

Printre cele mai importante proiecte inițiate și organizate se numără:

Festivalul European de Publicitate AdPrint, din anul 1998
Festivalul de Comunicare Digitală Internetics, din anul 2001
Gala Societății Civile, din anul 2002
Art Directors Club România, din anul 2008
Romanian Design Week, din anul 2013
Festivalul Facultăților Vocaționale și Creative DIPLOMA din anul 2014
Cartierul Creativ din 2017
ASAP din 2019
COMBINAT din 2020

În anul 2011, Andrei Borțun a inițiat proiectul editorial INSTITUTE, The Magazine, revista industriilor creative din România și a inaugurat hub-ul The Institute, un spațiu care în 10 ani a găzduit peste 500 de evenimente dedicate societății civile și industriilor culturale și creative.

În acest timp au fost produse expoziții de design găzduite de reprezentanțe ICR din Europa, Stockholm și Viena, fiind montate și în orașe mari ale României precum: Cluj, Brașov și Timișoara. S-au editat numere speciale ale revistei The Institute care astfel au scanat și creat un inventar al vieții culturale și creative din aceste orașe.

Misiunea The Institute este modernizarea Romaniei folosind puterea industriilor creative.

Anul acesta The Institute aniversează 25 de ani de la primele sale manifestări.

Mai multe informații despre festivalurile și evenimentele organizate de The Institute, aici:www.institute.ro

Paola Leoncini Bartoli - Director Politici Culturale și Dezvoltare, Sectorul Cultură UNESCO

Paola Leoncini Bartoli, istoric, și-a finalizat studiile la Universitatea Sorbona – Paris IV în domeniul istoriei contemporane, concentrându-se asupra studiilor privind migrația. Și-a început cariera profesională la Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite în calitate de consultant în 1989 și s-a alăturat organizației UNESCO în 1992. A petrecut peste 18 ani realizând cercetări și analize privind legăturile dintre cultură și dezvoltare.

În 2010, s-a alăturat Biroului directorului general al UNESCO, unde a fost responsabilă pentru relațiile cu țările din Europa de Vest, SUA și regiunea arabă, în vederea extinderii cooperării strategice la nivel politic și operațional.

Din 2014 până în 2017, a fost numită director de cabinet în cadrul Biroului directorului general, asigurând conducerea organizațională și îndrumarea strategică în materie de politici și programe.

Din 2018, doamna Leoncini Bartoli este director pentru politici culturale și dezvoltare în cadrul Sectorului Cultură al UNESCO, documentând și valorificând contribuția culturii în întregul spectru larg de politici, din perspectiva Agendei ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Lidia Bodea

Nascută la Câmpulung-Moldovenesc, Absolventă a Universității din Iași (filologie), doctorat la aceeași facultate. Redactor, redactor-coodonator, redactor-șef, director editorial – toate la Editura Polirom din Iași. Cronologic, 1974, 1992, 1996.

Director editorial la Humanitas din 2005 și director general din 2007.

Cristian Șimonca

Cristian Șimonca aka Blogu lu’ Otravă – jurnalist, pasionat de teatru, film și tot ceea ce înseamnă artă – în toate formele ei – blogger din 2006 – cu un blog citit de 500.000 de oameni pe lună, o pagină de Instagram cu peste 100.000 de urmăritori și un cont de Facebook cu peste 400.000 de oameni.

Ștefan Teișanu

Ştefan Teișanu este manager cultural, antreprenor și co-fondator al organizațiilor Centrul Cultural Clujean, Fapte și Nord.

Este membru în Consiliul Economic și Social al României, reprezentând sectorul cultural și societatea civilă, și lucrează cu Banca Mondială ca specialist în participare și dezvoltare locală.

Este director executiv al Centrului Cultural Clujean, ONG de cultură și dezvoltare durabilă cu 112 membri: organizații și instituții culturale, universități, asociații ale mediului de afaceri și ale societății civile, administrația locală și județeană.

A fondat Asociația Fapte, care organizează festivalul Jazz in the Park și alte evenimente culturale cu impact în comunitate, și Asociația Nord, organizație de dezvoltare comunitară înfiinţată la Darabani, oraşul său natal din Moldova. A fost președinte al AIESEC Cluj-Napoca și a pus bazele filialei clujene a Junior Chamber International.

Crezul său personal este că oamenii pot fi ceea ce îşi doresc să fie.

Oana Radu

Oana Radu este manager cultural și consultant în domeniul politicilor culturale. Membru în Consiliul de administrație al Centrului Național al Cinematografiei (2016-2017), ea a coordonat elaborarea Strategiei Culturale a Municipiului București 2016-2026 și a Strategiei Culturale a Municipiului Arad 2015-2025. Co-fondator al Asociației Film ETC. (București), este manager al Festivalului Making Waves: New Romanian Cinema (New York) și al Festivalului de film documentar fARAD (Arad) și a coordonat alte ample proiecte internaționale, printre care Pavilionul României la Bienala de Artă de la Veneția 2015.

Între 2006-2012 a fost director adjunct al Institutului Cultural Român din New York, participând activ la implementarea unei noi viziuni și abordări instituționale a diplomației culturale sub conducerea Corinei Șuteu. Între 2000-2006, Oana Radu a fost director de programe al Asociației ECUMEST din București, coordonând o serie de programe în domeniul politicilor culturale și cooperării culturale în Estul Europei; a fost coordonator regional pentru Europa de sud-est al programului Policies for Culture, dezvoltat în parteneriat de Asociația ECUMEST și Fundația Culturală Europeană din Amsterdam.

A contribuit, de asemenea, la o serie de studii și cercetări în domeniul politicilor culturale în Europa de Sud-Est. Formator în domeniul managementului cultural și politicilor culturale, oferă de asemenea consultanță în utilizarea crowdfunding-ului în domeniul cultural. Absolventă a Masteratului European în Management Cultural al Școlii de Comerț din Dijon, Franța.

Andrei Codrescu

Andrei Codrescu este un poet premiat, romancier, scenarist, eseist și comentator activ la Radioul Național Public. Născut în România, Codrescu a emigrat în Statele Unite în 1966. Prima sa colecție de poezii, License to Carry a Gun, a câștigat premiul Big Table Younger Poets.

De asemenea, pentru poezia sa a primit un premiu ACLU Freedom of Speech și o bursă National Endowment for Arts. A scris și a jucat în filmul Road Scholar, pentru care a primit un premiu Peabody. Poezia sa So Recently Rent a World: Poems 1970-2012 a fost înscrisă pe lista pentru National Book Award. Până la pensionare, în 2009, Codrescu a fost profesorul distins de engleză MacCurdy la Universitatea de Stat din Louisiana.

Printre cărțile sale se numără romanele The Blood Countess, Messiah și Casanova in Bohemia; colecțiile de poezie So Recently Rent a World, Jealous Witness și It Was Today; și non-ficțiune Ay, Cuba!, Zombification și The Muse is Always Half-Dressed in New Orleans. Viitoarea sa carte este Too late for Nightmares (2022).

Corina Bucea - manager proiect

Corina Șuteu - director curs, formator, mentor

Cristina Labo / NIZNAIU`

Cristina Labo face documentare și facilitare grafică din dorința de a sprijini comunicarea și cooperarea dintre oameni. Dar și din nevoia de a mâzgăli, mai ales când cineva vorbește.

Până acum, prin NIZNAIU`, cheful ei de creație și explorare a luat tot felul de forme de la meșteșug la artă, realizând lucrări în tehnici mixte, picturi murale și multe altele. În ultima vreme, pe lângă facilitare grafică, a testat posibilități de utilizare a procesului creativ pentru menținerea sănătății mintale (10+ Art Project).

În paralel, a activat ca lucrător cultural (Centrul Cultural Clujean), lucrător de tineret (Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca) și restaurator de pictură.

Emil Pantelimon

Emil Pantelimon este manager al Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” din anul 2015. Unul dintre cei mai tineri și de succes manageri din industriile creative din țară, acesta a coordonat în ultimii 19 ani nenumărate programe educaționale și culturale. Cu o licență în Științe Politice și o acreditare în Politici Externe și Diplomație, a lucrat încă din studenție în echipele de comunicare și artele spectacolului din cabinetele a doi miniștri ai culturii din România și a făcut parte din echipa de organizare a Festivalului Internațional „George Enescu” mai mulți ani la rând.

Viziunea sa inovatoare amplifică permanent impactul prezențelor Corului Madrigal pe scenele lumii și, totodată, influențează mii de copii din toată țara care urcă pe scenă alături de Corul Madrigal, prin Programul Național Cantus Mundi. Susține permanent noi inițiative formatoare în cadrul Cantus Mundi și urmărește dezvoltarea armonioasă a copiilor și tinerilor, precum și dobândirea unor aptitudini sociale și emoționale esențiale pentru viitorul lor în societate. Emil Pantelimon creează medii profesionale orientate spre rezultate, aduce inovație și antreprenoriat cultural cu fiecare proiect pe care îl coordonează și inspiră generații întregi de copii, tineri și artiști.

Dr. Diana Andone

Dr. Diana Andone este director al Centrului de e-Learning, Universitatea Politehnică Timișoara, cu responsabilități în planificarea și implementarea învățământului la distanță și a integrării utilizării tehnologiilor educaționale online pentru toate formele de învățământ, prin Campusul Virtual al UPT – CVUPT. Dr. Andone este lector în tehnologii multimedia și web, cu o activitate de cercetare intensă la nivel internațional prin diverse proiecte cu finanțare europeană și multiple publicații (cu peste 17 cărți, 100 de lucrări științifice, 11 Best paper Awards, recenzor la 6 jurnale majore, editor asociat la IEEE Transactions on Education, co-chair al IEEE ICALT iOpenLearn) și a coordonat peste 30 de proiecte internaționale de cercetare și educație.

Dr. Andone este puternic implicată în activitatea comunității științifice prin diverse funcții de conducere ale unor asociații internaționale, precum: EDEN (Vice-președinte 2018-2021), IEEE Romania (responsabil activități educaționale 2019 – prezent), IEEE Education (membru in Comitetul de conducere 2021-present). În 2021 i-a fost decernat titlul de EDEN Senior Fellow și premiul IEEE Education Society 2021 Distinguished Chapter Leadership. De asemenea, Dr. Andone este membru în Asociația Timișoara 2023 Capitală Culturală Europeană, în Board Fundația Pentru Voi, precum și membru și fost președinte Rotary Club Timișoara. Pasionată de utilizarea tehnologiilor în viața de zi cu zi, Diana promovează utilizarea resurselor deschise OER și MOOCs, dezvoltând UniCampus – cursuri online în România, dar și prin sprijinirea activității comunității regionale de start-up și inovație, culturale și de responsabilitate socială. Dr. Andone este speaker invitat la diverse conferințe, a inițiat diverse proiecte de transformare a comunităților și în ultimii 25 de ani s-a implicat în comunitatea dezvoltării educației digitale în România, recent prin webinariile Împreună Online, dar și în cea de cultură și patrimoniu digital prin Patrimoniul sub reflectoare Timișoara.

Mihaela Michailov

Mihaela Michailov este dramaturgă, critic de arte performative, educatoare culturală, conferențiar la UNATC „I.L.Caragiale”, București. Coordonează Masteratul de Scriere Dramatică din cadrul Universității. Este directoare CeArFi – Centrul de Cercetare în Arte Performative și Film, din cadrul UNATC București. Din 2000, scrie cronici și analize centrate pe artele performative din România și din străinătate. A ținut conferințe și a prezentat fenomenul teatral și coregrafic din România la Avignon, Lublin, Luxemburg, Paris, Tokyo, Viena. În 2014, i-a apărut la editura Routledge, în volumul colectiv – European Dance since 1989: Communitas and the Other – eseul “Evacuate the area: zero space”.

Este co-fondatoarea Centrului de Teatru Educațional Replika din București, unde a coordonat alături de artistele și artiștii Centrului – platforme de artă educațională, ateliere dedicate adolescentelor și adolescenților, programe de intervenție culturală, dezbateri. A scris peste 20 de piese cu accent pe problematici socio-politice: migrația forței de muncă, relațiile de putere din sistemul educațional, condiția copiilor care se maturizează în absența părinților, violența în familie și stereotipurile de gen, sistemul medical din România. Piesele ei sunt traduse în bulgară, engleză, franceză, germană, greacă, maghiară, spaniolă și au fost montate la Teatrul Național “I.L.Caragiale” din București, Teatrul Național “Marin Sorescu” din Craiova, Teatrul Național “Mihai Eminescu” din Timișoara, Teatrul Foarte Mic din București, Teatrul Excelsior din București, Teatrul “Ion Creangă” din București, Teatrul Gong din Sibiu, Centrul de Teatru Educațional Replika.

A participat, în 2009, la rezidența de dramaturgie oferită de Royal Court Theatre din Londra. În 2021 i-a apărut la Editura Vellant, în colaborare cu Centrul Național al Dansului București, cartea “Corpuri radicale în spectacole contemporane”.

Rariţa Zbranca

Rarița Zbranca este directoarea de program a Centrului Cultural Clujean. Are o experiență de 24 de ani în management, programare, cercetare și politici în domeniul culturii.

Este directoare și co-fondatoare a Fundației AltArt și co-fondatoare a Fabricii de Pensule.A făcut parte din echipa Cluj-Napoca 2021 – Capitală Europeană a Culturii unde și-a adus contribuția în toate etapele candidaturii, inclusiv în dezvoltarea conceptului și a programului cultural.

Rarița este implicată în dezvoltarea de politici culturale, coordonând elaborarea Strategiei Culturale a orașului Cluj-Napoca (2007-2013, 2014-2020, 2020-2030). Este membră a grupului strategic al inițiativei A Soul for Europe și membră a consiliului director al European House for Culture și al rețelei Balkan Express.

În 2015, a primit Premiul pentru Management Cultural din partea Administrației Fondului Cultural Național din România și o distincție similară din partea Asociației Femeilor de Afaceri din România. A activat profesional și în domeniile media și democrație în diferite organizații precum Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și Fundația Soros pentru o Societate Deschisă. A studiat Foto-Video-Procesare Digitală, în cadrul Universității de Arte și Design și Jurnalism în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Din 2017 este doctorandă în cadrul Școlii Doctorale de Administrație și Politici Publice din Universitatea Babeș-Bolyai, cercetând relația dintre cultură și well-being.

Maria Cristina Toma

Cu interese în zona educației culturale și cu studii de istoria artei și istorie, Maria Cristina Toma este director al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi din București și formator la Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) în domeniul educației muzeale.Este interesată de valențele educative ale patrimoniului, respectiv de modalitățile prin care patrimoniul cultural și natural pot contribui la educația formală. De asemenea, consideră că muzeul contemporan poate crește și deveni sustenabil doar dacă își cunoaște publicul și propune acestuia proiecte ce să răspundă nevoilor sale. Pentru ea, cultura înseamnă incluziune, transdisciplinaritate, interactivitate, accesibilitate și angajare creativă.

Prin activitatea și cercetările sale încearcă să găsească modalități de eficientizare a accesului copiilor la cultură, de creare a unei legături consistente între educație și cultură. Dorește să implice actorii responsabili de educația nonformală și de cea formală în procesul de transformare a instituțiilor publice de cultură în instituții relevante pentru copii, cadre didactice și nu numai.

Mirela Giacomel

Mirela Giacomel este mediator cultural și fondator al companiei de mediere KREAZINE. A absolvit Istorie și Istoria Artei la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, după care a continuat să explore lumea teoriei artei în Berlin la European College of Liberal Arts. După studiile din Berlin, a participat la o școală de vară în Helsinki, la Sibellius Academy, în domeniul Managementului Proiectelor Artistice, iar în 2004 a făcut primul pas în domeniul medierii culturale, angajându-se ca muzeograf educație la Muzeul Național de Artă al României.

Din 2014 a creat KREAZINE, o companie de mediere culturală în Franța, la Cherbourg, lucru care i-a oferit șansa să lucreze cu muzee din Regiunea Normandia, cu școli, grădinițe, creșe și multe alte instituții culturale sau socio-culturale. KREAZINE a fost cadrul perfect pentru un alt pas important: momentul realizării unei expoziții cu lucrări de patrimoniu pentru copii cu o scenografie adecvată și jocuri în sla care facilitează înțelegerea tematicii expoziției. De asemenea, pentru că mediator cultural înseamnă și bun pedagog, Mirela participă de doi ani de zile la un concurs de creare a unor fișe pedagogice pentru profesori și nu numai, organizat de Fundația Europeana.

Alex Axinte

Alex Axinte este un arhitect, cercetător și educator care trăiește și lucrează la București. Este interesat de documentarea și susținerea practicilor colective informale de gestiune a spațiilor comune în contextul locuirii colective din orașul post-socialist. Alex este implicat în proiecte de cercetare prin acțiune, educație aplicată, design participativ și activare culturală și civică. Alex este co-fondator al practicii spațiale studioBASAR (2006). În prezent este doctorand la Universitatea din Sheffield, Sheffield School of Architecture (SSoA) și coordonatorul proiectului de cercetare și activare Garaj DESCHIS (2020).

Ioana Hanchevici

Ioana Hanchevici este profesoară de limba engleză la Colegiul Național “Gheorghe Șincai” din Cluj-Napoca. De-a lungul carierei, a fost implicată în dezvoltarea rețelei de proiecte și parteneriate extra-curriculare cu instituții culturale din Cluj precum: Fabrica de Pensule, Colectiv A, Create.Act.Enjoy, Centrul Cultural German, Centrul Cultural Clujean, Reactor de creație și experiment, Cinema Arta și Cinema Victoria. Până în 2019 a făcut parte din echipa festivalului comparativ de film Câmpulung Film Fest. Trainer Educatiff, Ioana Hanchevici a organizat workshopuri de film în parteneriat cu CineKids și Cinema Arta. În prezent este masterandă a Facultatii de Teatru si Film, UBB, specialitatea Arte Perfomative și Film.

Raluca Bem Neamu

Raluca Bem Neamu este prin formație istoric de artă, manager cultural și educator muzeal. Parcursul ei profesional gravitează în jurul muzeelor de la terminarea facultății: de la curator de educație, la curator de expoziții, de la coordonator de secție educație și comunicare, la manager de proiecte expoziții itinerante, de la muzee românești, la muzee europene. Un intermezzo de mai mult de 10 ani a constituit perioada când a fondat și coordonat asociația Da`DeCe, una dintre cele mai active și novatoare organizații de educație culturală din țară. A fost lector pentru profesioniști din domeniul culturii și pentru cadre didactice în diferite contexte profesionale unde a împărtășit din experiența proprie de o manieră entuziastă și reciproc orientată către cursanți.

În toate ipostazele profesionale, Raluca este interesată de perspectiva publicului în raport cu organizațiile culturale, la co-creație și la relevanța conținuturilor culturale pentru vizitatori.

De un an și jumătate Raluca este curator și coordonator de proiect pentru expoziții itinerante în House of European History, Bruxelles. Ultimul proiect de curatoriat este expoziția de afișe “Când zidurile vorbesc”, iar planul de itinerare se referă la expoziția “Fake for Real. O istorie a falsurilor și a produselor contrafăcute” care va fi prezenatată inclusiv în România.

Brîndușa Raluca Havași

Brîndușa Raluca Havași a absolvit Facultătea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara în 2002, iar de atunci colaborează ca asistent în cadrul atelierului de proiectare al anului întâi. În 2020 a finalizat lucrarea de doctorat “Arhitectura și copiii. Spațiul ca mediu în educația tinerilor”. Cele trei studii, “Școala mea de vis”, “Clasa mea de vis! De-a arhitectura în școala mea!” și “Școala mea – împreună pentru o școală mai bună”, surprind perspectivele elevilor și profesorilor, precum și efectele implicării elevilor în personalizarea spațiilor școlare.

Brîndușa coordonează din 2018 proiectele Asociației De-a arhitectura pentru zona de vest a țării. Voluntar din 2013, Brîndușa a îndrumat cursul opțional „De-a arhitectura în orașul meu” la clasele din învățământul primar. Din 2015 participă la conceperea și adaptarea continuă a programului național “My school can be cool” (fostul “De-a arhitectura în școala mea”), un program de design participativ dedicat elevilor de gimnaziu și liceu.

Iulia Iordan

Iulia Iordan este educator muzeal și autoare de cărți pentru copii. Are o experiență de aproape cincisprezece ani în domeniul educației muzeale, dobândită atât la Muzeul Național de Artă al României, cât și în cadrul Asociației Da’DeCe, unde activează încă de la înființarea acesteia în anul 2011. A lucrat în numeroase echipe multidisciplinare cu scopul de a familiariza publicul tânăr cu patrimoniul prin intermediul atelierelor, expozițiilor și instalațiilor interactive sau folosind instrumente specifice educației muzeale: trasee culturale, metodologii, ghiduri, audioghiduri, kituri pedagogice. În anul 2018 a înființat alături de alte trei scriitoare “”De Basm. Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți din România””, în cadrul căreia a conceput proiecte editoriale, dar mai ales proiecte de educație culturală prin intermediul literaturii. Proiectele De Basm au în general o componentă socială importantă și sunt adresate copiilor din zone ale țării defavorizate din punct de vedere cultural. Cum să ne apropiem de semnificațiile culturii, în așa fel încât aceasta să capete un sens personal și, deci, profund este una dintre provocările sale profesionale în legătură cu care caută în permanență răspunsuri, dar mai ales întrebări potrivite. Mai multe despre Iulia pe site-ul ei: www.iuliaiordan.ro.

Maria Drăghici

Maria Drăghici este artistă vizuală, co-fondatoare a inițiativei Ofensiva Generozității, manager și producător de programe cultural-educaționale și de arhivă și cercetătoare în cadrul Departamentului de Cercetare Dezvoltare si Inovare UNATC. A lucrat în mai multe echipe pluridisciplinare ca mediator și artist în programe de artă comunitară, în procese de investigație asupra realului socio-politic și de interes public, în sensul conceptului extins de școală: Indicele de Indignare 2013, Street Delivery Rahova-Uranus 2013, Compania România 2013-2014, Interfață 2014, Comedia Remix 2015. A promovat conceptul de artă activă în Suedia (Gothenburg și Malmö) prin intermediul proiectelor: Komettorget Odlingslotter 2011-2012, REDAKZIA 2013 și 6714 (2013-2014). În cadrul departamentului de Cercetare al UNATC, lucrează pentru MAIC 2021__22 și Arhiva Activă 2020__22 pe conceptul de artă activă și action reasearch.

Sofia de Juan

Sofia de Juan este creator-educator, cercetător și manager cultural. Activitatea sa este axată pe producția culturală și creația colaborativă, precum și permeabilizarea instituțiilor culturale în căutarea unei culturi cu adevărat democratice și diverse.

Absolventă a Artelor Plastice, face parte din departamentul de educație al Museo Nacional del Prado din Madrid, unde lucrează ca tehnician de dezvoltare educațională, proiectând și dezvoltând procese de co-creație și coproducție culturală centrate pe oameni prin formate neconvenționale. Înainte de asta, a predat medierea artei în cadrul masterului “”Management cultural și inovare socială”” la Universitățile Carlos III, respectiv Complutense din Madrid. A conceput, coordonat și dezvoltat proiecte culturale și educaționale pentru numeroase entități publice și private din Europa, America Latină și Statele Unite, cu un accent deosebit pe incluziune, procese comunitare, cooperare culturală și diversitate ca valoare. A făcut parte din echipa de consultanți în proiecte de artă cetățenească pentru Fundația Daniel și Nina Carasso, a fost coordonator al zonei de mediere culturală și accesibilitate din hablanarte și parte a echipei educaționale a Muzeului de Artă Queens din New York, Museo Carmen Thyssen Málaga și PhotoEspaña Festival.

Raluca Iacob

Raluca Iacob este co-fondatoare a Asociației MetruCub – resurse pentru cultură și consultant independent în domeniul politicilor și managementului cultural. Munca sa este centrată în jurul guvernării participative, a medierii culturale și valorii culturii publice. A coordonat și contribuit la formularea unor documente de planificare strategică, politici publice și instrumente organizaționale: proiectul de Strategie națională pentru cultură și patrimoniu național 2016-2022, Strategia culturală a municipiului Timișoara 2014-2024, Strategia Centrului Național de Informare și Promovare a Patrimoniului Cultural (Institutul Național al Patrimoniului).

A contribuit la realizarea de analize, studii, ghiduri și rapoarte pe teme precum: evoluția sectorului cultural independent, practici și politici ale culturii în educație, rețele cultural locale, servicii publice locale în domeniul culturii, buna guvernare în gestionarea fondurilor europene, managementul programelor de finanțare, situația dialogului social în artele spectacolului, guvernarea participativă a patrimoniului cultural. Coordonează proiecte culturale, este evaluator de proiect, oferă servicii de coaching și formare și scrie ocazional pe teme legate de management și politici culturale.

Corina Bucea

Corina Bucea este curator al Forumului Medierii Culturale și coordonează în cadrul Centrului Cultural Clujean Academia Schimbării, platforma dedicată creșterii capacității sectorului cultural. Corina are o experiență vastă în managementul proiectelor culturale, producție artistică și formare profesională. Este unul dintre membrii fondatori ai spațiului de artă contemporană Fabrica de Pensule, în cadrul căruia a activat ca manager, director de program și membru al boardului artistic.

În 2010 i-a fost acordată Bursa Gabriela Tudor în management cultural și a beneficiat de rezidențe profesionale în Anglia, Polonia sau SUA. Corina Bucea a contribuit în ultimii ani la mai multe proiecte care au reprezentat România atât la Bienala de Artă, cât și de Arhitectură de la Veneția (începând din 2013 până în 2022). Din 2021 contribuie la programul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii ca expert în educație și mediere, parte a Echipei Curatoriale. Este interesată de cercetare artistică, medierea artei contemporane și de practicile muncii în cultură.

Ionuț Pirneci

Eliza Zdru

Alexandru Andrășanu

Aurelia Boriceanu - profesor pentru învățământul preșcolar

Andreia Petcu - profesor de științe, manager cultural

Selma Dragoş - dramaturg

Florina Filip - profesoară de fizică / chimie

Katherine Heid

Anne Bamford

Prof. univ. dr. Crenguța Lăcrămioara Bizu

Lars Ebert

Mihai Lupu

Ryan Jenkins

Corina Bucea

Dr. Jahnavi Phalkey

Mihaela Ghiţă

Raluca Iacob

Alexandra-Maria Rigler

Mihaela Păun

Oana Simionescu

Ileana Racoviceanu

Irina Cios

Conf. univ. dr. Carmen Croitoru

Miruna Amza

Mihai Iacob

Madlen Șerban

Alma Selimovic

Raluca Bem Neamu

Valori, reflecție, contact – cum poate funcționa educația culturală în mediu digital?

Apropiere la distanță – educația muzeală în lipsa întâlnirii cu patrimoniul

Atelier Pre-Texts

Proiecte și metode care ne inspiră

Pedagogia online a disciplinelor culturale – arte vizuale, muzică, arhitectură

Deschiderea Forumului Academiei Schimbării

Monotreme, ornitorinci: Cum pot lucra împreună educația și cultura?

Mahir Namur - coach existențial, consilier psihologic, Viena - Istanbul

Anamaria Marinca - artist invitat

Gábor Tompa - artist invitat

Ana Mărgineanu - artist invitat

Matei Vişniec - artist invitat

Dan Perjovschi - artist invitat

Ștefania Ferchedău - mentor

Mihai Chirilov - mentor

Răzvan Popovici - mentor

Mihai Pop - mentor

Rarița Zbranca - formator

Teodor Frolu - formator

Corina Bucea - manager proiect

Corina Șuteu - director de curs, formator

Mihai Chirilov - mentor

Răzvan Popovici - mentor

Ovidiu Hrin - artist invitat

Ruxandra Cesereanu - artist invitat

Zona vie (Editura Dacia, 1993)
Grădina deliciilor (Editura Echinox, 1993)
Cădere deasupra oraşului (Editura Transpres, 1994) – Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj
Oceanul Schizoidian (Editura Marineasa – 1998, Editura Vinea – 2006)
Femeia-cruciat (antologie, Editura Paralela 45, 1999)
Veneţia cu vene violete. Scrisorile unei curtezane (Editura Dacia, 2002)
Kore-Persefona (Editura Vinea, 2004) – Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj
Coma (Editura Vinea, 2008) – Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj
California (pe Someș), Editura Charmides, 2014 – Premiul Asociației Femeilor de Afaceri din Cluj și Premiul revistei Tiuk
Scrisoare către un prieten și înapoi către țară, Editura Paralela 45, 2018, 2019

Călătorie prin oglinzi (Editura Dacia, 1989)
Purgatoriile (Editura Albatros, 1997)
Tricephalos (Editura Dacia, 2002)
Nebulon (Editura Polirom, 2005) – Premiul Clubului Lions
Naşterea dorinţelor lichide (Editura Cartea Românească, 2007)
Angelus (Editura Humanitas, 2010)
Un singur cer deasupra lor (Editura Polirom, 2013) – Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj și Premiul revistei Tiuk

Submarinul iertat, poem-roman, în colaborare cu Andrei Codrescu (Editura Brumar, 2007), Premiul România Cultural
Ținutul Celălalt, poem-roman, în colaborare cu Marius Conkan (Editura Cartea Românească, 2011)

Călătorie spre centrul infernului. Gulagul în conştiinţa românească (Editura Fundației Culturale Române, 1998) – Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj, Premiul Ion Negoiţescu al revistei Apostrof
Panopticum. Tortura politică în secolul XX (Institutul European, 2001) – Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj
Imaginarul violent al românilor (Editura Humanitas, 2003)
Decembrie ’89. Deconstrucţia unei revoluţii (Editura Polirom, 2004) – Premiul revistei Cuvântul
Gulagul în conştiinţa românească. Memorialistica şi literatura închisorilor şi lagărelor comuniste (Editura Polirom, 2005)
Năravuri româneşti (Editura Polirom, 2007)
Gourmet. Céline, Bulgakov, Cortázar, Rushdie (Editura Limes, 2009)
Biblioteca stranie (Editura Curtea Veche, 2010) – Premiul Asociației de Literatură Comparată din România
Fugarii. Evadări din închisori și lagăre în secolul XX (Editura Polirom, 2016)
De la Golania șa Rezist. Jurnal civic 2017-2019 (Editura Polirom, 2020)

Schizoid Ocean (1997), traducere de Claudia Litvinchievici
Lunacies (2004), traducere de Adam J. Sorkin
Crusader-Woman (2008), traducere de Adam J. Sorkin
Forgiven Submarine (2009), written together with Andrei Codrescu, traducere de Andrei Codrescu

Angelus (traducere de Alistair Ian Blyth), 2015

Coma (traducere de Giovanni Magliocco), 2012
Venezia dalla vene viola (traducere de Giovanni Magliocco), 2015

Utoferfiak, traducere de Selyem Zsuzsa, 2009

Anghelus (traducere de Hristo Boev), 2017

Who’s Who in Contemporary Woman’s Writing, edited by Jane Elridge Miller, Routledge Publishing House, London and New York, 2001, p. 58
http://en.wikipedia.org/wiki/Ruxandra_Cesereanu
Harold B. Segel, The Columbia Literary History of Eastern Europe since 1945, Columbia University Press, New York, 2008, pp. 255-256 (portrait of writer Ruxandra Cesereanu)

Vlad Ivanov - artist invitat

Dan Perjovschi - artist invitat

Ana Mărgineanu - artist invitat

Cristian Lupșa - formator

Oana Radu - formator

Ștefania Ferchedău - formator

Rarița Zbranca - formator

Aurora Runcan Pyfferoen

Olivia Grecea

Silviu Ruști

Ligia Smarandache

Beatrice Tudor

Barazsuly Viktória

Diana Târnovan

Monica Dănilă

Oana Enășel

Forumul Medierii Culturale 2025 – Descoperă cum putem crește cititori și comunități prin biblioteci și prin participare

Construim comunități prin cultură și lectură

DEFINIRE

CADRE

RESURSE

COMPETENȚE

Abonează-te la newsletter

Despre program

Link-uri utile

Program

Despre noi