Studiotopia este o inițiativă europeană, în care suntem parteneri, care urmărește implicațiile ecologice ale *Simbiocenului printr-o abordare transdisciplinară. Programul a început acum cinci ani, timp în care artiștii și oamenii de știință au experimentat cu succes întrebările legate de știință prin prisma artei, științei, naturii și tehnologiei. Programul de rezidență își propune să încurajeze oamenii de știință să facă schimb de idei, cunoștințe și metodologii cu artiști vizuali din întreaga lume, în timp ce le vizitează atelierele.
Rezultatele, conceptele, cercetările sau lucrările de artă generate în timpul rezidențelor Studiotopia vor fi expuse în spațiile partenere din întreaga Europă. Scopul programului este să înțeleagă mai bine cum pot lucra împreună artiștii și oamenii de știință și cum aceste interacțiuni pot contribui la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
*Simbiocen = perioadă de reintegrare a oamenilor în natură
Studiotopia: Enter the Symbiocene with Arts and Science este tema celei mai noi ediții Studiotopia. Aceasta își propune să ofere noi perspective de explorare a provocărilor secolului al XXI-lea (schimbările climatice, conflictul din Ucraina, transformarea digitală etc.) din punctul de vedere al artiștilor și oamenilor de știință. Ne dorim să creăm un proces interdisciplinar în jurul temelor naturii, omului și tehnologiei printr-o abordare transversală asupra întrebărilor etice și filosofice. Obiectivele proiectului sunt inovația, sustenabilitatea și implicarea publicului.
Studiotopia își propune:
- Creșterea colaborării între artiști și oameni de știință.
- Oportunități pentru tineri în domeniul artei și științei.
- Vizibilitatea inițiativelor politice cheie europene, cum ar fi European Green Deal.
- Înțelegerea potențialului interacțiunilor dintre artă și știință.
- Creșterea abilităților artiștilor și oamenilor de știință selectați de a înțelege și aborda provocările contemporane de sustenabilitate prin interacțiuni inovatoare transdisciplinare.
- Creșterea capacității educaționale ale artiștilor și oamenilor de știință selectați de a lucra cu tineri.
- Implicarea creativității tinerilor în rezolvarea provocărilor contemporane cu care se confruntă.
- Conștientizarea publicului larg despre existența interacțiunilor dintre artă și știință.
- Colaborare sistematică între artă și știință. Filozofii și alte științe umaniste se implică mai mult în colaborarea cu artiștii și viceversa.
- Adoptarea de către factorii de decizie a politicilor publice pentru a sprijini interacțiunile dintre artă și știință în cadrul politicilor viitoare de mediu și dezvoltare durabilă și sustenabilă.
Ce facem, pe scurt
- Am ales un Local Challenge Committee (LCC), format din 3 membri, cu rol de supervizare asupra colaborării dintre om de știință și artist.
Ciprian Mihali
Mihaela Ghiță
Alexandru N. Stermin
Am ales un om de știință care va propune provocări locale și globale și va colabora cu artistul în rezidență. Omul de știință va fi implicat activ și în procesul de selecție a artistului, asigurându-se astfel că aplicația artistului selectat este în consens cu tema rezidenței, provenită din provocările identificate.
Tibor Hartel, om de știință
Tibor Hartel este Conferențiar Universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, în cadrul Facultății de Științe și Ingineria Mediului. Pregătirea sa este în ecologia populațiilor, comunităților, peisajelor și biologia conservării. În ultimul deceniu, și-a extins tot mai mult ariile de interes către dimensiunile umane ale conservării sistemelor verzi urbane și sistemelor vechi de utilizare a terenurilor (pășuni împădurite). Consideră că poate contribui în domenii unde cunoștințele tradiționale și moderne despre natură și gestionarea acesteia (utilizarea terenurilor) contează, unde potențialele conflicte trebuie navigate sau chiar soluționate, unde există nepotriviri între cunoștințe și aspirații legate de utilizarea terenurilor și unde este vorba despre (re)diversificarea conexiunilor om-natură pentru protejarea naturii în sistemele de producție.
- Urmează un open call în care vom selecta artistul care va colabora cu omul de știință. Acest artist va crea o lucrare de artă contemporană menită să sublinieze și să atragă atenția asupra problemei locale identificate.
Probleme identificate
Context global
Peisajul devine ceva exterior pentru noi doar atunci când nu trăim în el, când dorim să-l deținem. Peisajul exterior este o invenție urbană și duce la dihotomii precum uman – non-uman, natură – cultură, animat – inanimat (care devine viu în ecosisteme). Distrugerea sa are loc dintr-o perspectivă atât etică, cât și estetică.
Avem o responsabilitate etică pentru problemele globale care afectează direct localul – topirea ghețarilor polari și cum influențează viața unui sat transilvănean – dar și pentru cum ceva foarte local, cum ar fi dispariția unei broaște mici, poate influența existența unui copac, a unei păduri, a întregilor ecosisteme.
Suntem departe de a găsi armonia ideală a Simbioceului. Pentru a ajunge acolo avem nevoie de conștientizare și sensibilitate. Disonanța apare atunci când omul și tehnologia alterează stabilitatea fragilă a naturii, care este dificil de reparat. Această conștientizare implică o responsabilitate colectivă, cultivând o cultură a respectului pentru mediu.
Context local
Pe măsură ce schimbările climatice se intensifică, spațiile verzi devin esențiale pentru bunăstarea urbană. Arborii urbani îmbunătățesc capacitățile intelectuale, creativitatea, învățarea și starea de spirit, ajutând în același timp la gestionarea perioadelor depresive și accelerând recuperarea persoanelor spitalizate. Plimbările în parcuri și păduri urbane promovează sănătatea socială și reduc insulele de căldură urbană și mortalitatea asociată.
Cluj-Napoca se confruntă cu două provocări majore în gestionarea spațiilor verzi. Prima provocare este legată de inegalitățile semnificative în accesul la spații verzi și copaci. Orașul prezintă insule de căldură extreme și nu are suficiente spații verzi pentru a atenua aceste temperaturi. A doua provocare este diferența mare între aspirațiile administrației orașului (care nu include infrastructură verde urbană reală) și cererea socială crescândă pentru spații verzi.
Accesul la apă și spații verzi este o prioritate socială și politică în zona Clujului. Avem discrepanțe mari în ceea ce privește serviciile/privilegiile noastre și accesul la drepturi fundamentale: în Florești avem apă murdară, în contrast cu cartierul Grigorescu, unde te afli mereu la 3 minute de o plajă cu nisip subvenționată din bani publici. Avem acces foarte diferit la apă și spații verzi.
Arta este sensibilă și senzuală și poate transforma interacțiunea dintre om și natură în ceva senzorial: miros, lumină, sunete. Poate perturba spațiul și timpul pentru a ne ajuta să găsim o nouă sensibilitate și conștientizare. Poate provoca gândirea individuală și colectivă.
Calendarul activităților
Parteneri
MEET Digital Culture Center (Milano, Italia)
Ars Electronica (Linz, Austria)
The Centre for Fine Arts – Bozar (Brussels, Belgia)
LABoral (Gijón, Spania)
GLUON (Brussels, Belgia)
Laznia Contemporary Arts Center (Danzica, Polonia)
Cluj Cultural Centre – CCC (Cluj Napoca, România)
Hexagone Scène Nationale Arts Sciences (Meylan, Franța)
Kersnikova Institute (Ljubljana, Slovenia)
Digital Hub (Dublin, Irlanda)
CYENS (Nicosia, Cipru)
Cum a fost la ediția anterioară
Acest proiect este cofinanțat de programul Europa Creativă al Uniunii Europene în baza acordului de grant nr. 101130939. Opiniile exprimate pe această pagină aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau ale Agenției Executive pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană, nici Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.