Alexandru Andrășanu este geolog, profesor, pionier in aplicarea programelor de geoconservare și geoparcuri în România. A fost implicat in peste 50 de proiecte naționale și internaționale, este coordonator al programului de master Geobiologie aplicată în conservarea patrimoniului natural și cultural, director al Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, inițiator al Geoparcului Internațional UNESCO Ținutul Buzăului, membru in structurile de conducere ale Rețelei Internaționale a Geoparcurilor și expert UNESCO pentru geoparcuri, cu misiuni de evaluare în 15 geoparcuri din 11 țări. Îi place să inspire și să se lase inspirat de oamenii creativi, visători și optimiști.

Aurelia Boriceanu este profesoară la Grădinița cu program normal nr. 3 din Săcele, județul Brașov, și realizează mereu activități inedite alături de copii și familiile lor. A participat la proiectele organizate de Asociația Learning by Teaching din ultimii ani, dar și la multe experiențe de formare variate, iar din această primăvară a început un proiect nou alături de Muzeul Etnografic din Săcele pentru dezvoltarea unor activități interdisciplinare derivate din proiectul STIMescu la Muzeu.

Andreia Petcu este de formație ecolog, co-fondatoarea Asociației Learning by teaching și pasionată de știință și artă. De mai bine de 20 de ani se bucură să fie profesoară între preșcolari, elevi cu vârste între 6 și 15 ani, dar și studenți sau profesori. Proiectele sale de suflet sunt STIMescu la muzeu și România de poveste, în care lucrează îndeaproape cu profesori din învățământul preșcolar și primar din orașe mari și sate izolate care duc către copii experiențele de învățare.

Selma Dragoș a studia regia de teatru la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică. După o perioadă petrecută ca scenarist de televiziune, s-a întors la teatru și și-a îmbogățit mijloacele urmând masterclass-uri de teatru de umbre, commedia del arte, pedagogie Waldorf, contact improvisation și coaching (Brief Coaching). Folosește toate aceste instrumente pentru a concepe workshopuri pentru adulți sau copii și pentru adulți și copii împreună, pentru a face spectacole pentru copii sau a crea experiențe la granița dintre educație și artă. A lucrat câțiva ani cu un specialist în muzico-terapie la crearea de spectacole pentru copii, a urmat cursuri de pedagogie Waldorf și s-a alăturat Asociației pentru Teatru și Carte București pentru a crea spectacole pentru copiii și părinții de azi, folosind mijloace teatrale contemporane și punând sub semnul întrebării felul în care socializăm copiii prin intermediul poveștilor clasice.

Florina Filip este profesoară la Școala Gimnazială Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, unde predă fizică și chimie din 2003. Este absolventă a Facultății de chimie și chimie industrială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. A coordonat proiectul Comenius Euro-Val-Traditions 2007-2009, a urmat cursuri de managementul proiectelor, formare de formatori în educația adulților, Mentor MAST (matematică, științe și tehnologii).

Consilier politică și societate, BKJ – The German Federation for Arts Education and Cultural Learning

Katherine Heid este licențiată în psihologie și științe politice, specializată în interculturalitate și neuropsihologie. Pasiunea pentru cultură și pentru regândirea comunităților a stat la baza carierei sale de douăzeci de ani în artă, cultură, schimb intercultural, tineret și politică.

După o primă slujbă de consultant intercultural într-un proiect de cercetare din Munții Apuseni, Katherine Heid și-a început cariera la Biroul Franco – German pentru Tineret din Paris. Apoi a lucrat în Departamentul de Politici Internaționale pentru Tineret din cadrul Ministerului Tineretului din Germania, la IJAB (Serviciul Internațional pentru Tineret din Republica Federală Germania), precum și la Direcția pentru Tineret a Consiliului Europei. Ulterior, vreme de șase ani, a fost co-director al RESEO, Rețeaua Europeană pentru Educație în Domeniul Operei și al Dansului. După experienţa de membru ales în Comitetul Executiv al Culture Action Europe, în 2015 Katherine s-a alăturat echipei Culture Action Europe în calitate de director al Departamentului Politic, pentru ca apoi să devină secretar general interimar, funcție din care a coordonat activitățile europene de advocacy în domeniul artelor și culturii. În 2018, s-a alăturat Comitetului Economic și Social European în calitate de membru al cabinetului președintelui responsabil de Cultură, Educație, Tineret și Protecţie Socială.

În prezent este consilier de Politică și Societate la Federația Germană pentru Educație Artistică și Culturală.

Director strategic pentru educație și aptitudini, City of London

Anne Bamford este director strategic pentru educație și aptitudini pentru orașul Londra. Anne este recunoscută la nivel internațional pentru cercetările sale în creativitate, învățare continuă și tehnologie. Ea a introdus termenul „fusion skills” (abilități de fuziune) pentru a descrie competențele necesare dezvoltării prezente și pentru viitor. Prin cercetările sale, a urmărit subiecte precum inovație, impact social, egalitate și diversitate. Expertă UNESCO, Anne a efectuat studii majore de impact național și de evaluare pentru guvernele din Danemarca, Țările de Jos, Belgia, Islanda, Hong Kong, Irlanda și Norvegia.

Printre numeroasele sale articole și studii, Anne este autorul „Wow Factor: Global research compendium on the impact of the arts in education”, care a fost publicat în cinci limbi și distribuit în peste 40 de țări. Anne Bamford a primit titlul de Ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic pentru contribuția sa în domeniul educației.

Directorul programului de Master interdisciplinar: Pedagogii alternative și arta teatrală în educație (PED-ArtE)

Crenguța Lăcrămioara Bizu este directoarea programului de Master interdisciplinar: Pedagogii alternative și artă teatrală în educație (PED-ArtE) şi coordonatoarea Cabinetului de Didactică al Universității din București, unde predă cursuri şi ţine seminarii de pregătire psihopedagogică iniţială a studenţilor şi cursuri postuniversitare de pregătire psihopedagogică.

De asemenea, predă cursuri de perfecţionare continuă a profesorilor din învăţământul preuniversitar şi de pregătire psihopedagogică a cadrelor didactice pentru obţinerea gradelor didactice. Desfăşoară activităţi de formare şi evaluare în cadrul diferitelor comisii de specialitate create pentru realizarea de programe de formare continuă organizate de C.C.D. Bucureşti, C.C.D. Neamţ, C.C.D. Brăila, şi C.C.D. Călăraşi şi face parte din comisia de elaborare a subiectelor de metodică pentru examenul de titularizare şi din comisiile de examinare a candidaţilor înscrişi la concursul pentru obţinerea definitivatului sau a gradului II.

În plus, desfăşoară activităţi de cercetare în proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale.

Director de programe, Centrul Cultural H401- Amsterdam

Lars Ebert (n. Heidelberg, Germania, 1976) este director de programe al Centrului Cultural H401 din Amsterdam. Pentru H401, el dezvoltă și implementează proiecte de cooperare internațională deseori finanțate de Uniunea Europeană cu privire la artă, memorie, participare, patrimoniu și, în general, la îmbunătățirea rolului artelor în toate componentele societății. Publică în mod regulat pe aceste subiecte și este moderator și vorbitor frecvent în cadrul evenimentelor internaționale. În calitate de consilier independent în învățământul superior și în artă, facilitează procese de schimbare și dezvoltă conținut în cadrul unor cooperări transfrontaliere. Locuiește între Amsterdam, Bruxelles și Atena. Pentru mai multe informații: www.lars-ebert.net.

Fondator EduCaB (Educational Capacity Building in Local Communities) și Short Film Breaks

Mihai Lupu este implicat în câteva proiecte internaționale pe care le-a demarat, cum ar fi EduCaB (Educational Capacity Building in Local Communities) și Short Film Breaks, fiind și în boardul Academics Stand Against Poverty și a fost cercetător rezident la Institutul de Studiere a Democrației, Charles F. Kettering Foundation. Este expert în metodologii de schimbare de comportament, dezvoltare organizațională și comunitară, fiind pasionat de orice ține de dinamica schimbării la nivel de individ, dar și în grupuri mai mici sau mai mari. Pe lângă asta, face design și amenajează grădini.

Educator, co-fondator al Wonderful Idea Company

Ryan Jenkins este educator construcţionist, co-fondatorul și directorul general al Wonderful Idea Company, o companie inovatoare de design care creează materiale de învățare, medii și resurse. În workshopurile pe care le susţine, se foloseşte de o gamă largă de materiale, inclusiv unele neobişnuite, electronice, microcontrolere programabile, mecanisme de lemn/sârmă, lumini și umbre și instalații audio.

Prin workshopurile de dezvoltare profesională pe care le organizează, prin prelegerile pe care le susţine despre valoarea învăţării experenţiale şi a tinkeringului, prin activităţile de mentorat cu educatori aflaţi la început de drum și prin crearea de ghiduri și resurse pentru proiecte experimentale, Ryan încearcă să sădească semințele explorării unei filosofii educaţionale bazată pe tinkering.

Anterior, Ryan a fost unul dintre fondatorii Tinkering Studio, un atelier de lucru din cadrul Muzeului Exploratorium din San Francisco, California, unde vizitatorii pot experimenta cu instrumente, materiale și fenomene reale. În ultimul an și jumătate, Ryan a organizat ateliere online de tinkering, în parteneriat cu Tinkering School din San Francisco și Cabaret Mechanical Theatre din Marea Britanie.

Curator Forumul Medierii Culturale, Centrul Cultural Clujean

Corina Bucea coordonează în cadrul Centrului Cultural Clujean Academia Schimbării, platforma noastră pentru creșterea capacității sectorului cultural. Corina are o experiență vastă în managementul proiectelor culturale, producție artistică și formare profesională. Este unul dintre membrii fondatori ai spațiului de artă contemporană Fabrica de Pensule, în cadrul căruia a activat ca manager, director de program și membru al boardului artistic.

În 2010 i-a fost acordată Bursa Gabriela Tudor în management cultural și a beneficiat de rezidențe profesionale în Anglia, Polonia sau SUA. Corina Bucea a contribuit în ultimii ani la mai multe proiecte care au reprezentat România atât la Bienala de Artă, cât și de Arhitectură de la Veneția (2013, 2015, 2016 și 2017). Este interesată de practici de cercetare artistică, de medierea artei contemporane și de practicile muncii în cultură.

Director fondator, Science Gallery Bengaluru

Jahnavi Phalkey a fost numită director fondator al Science Gallery Bengaluru în noiembrie 2018. Anterior, Jahnavi a predat la King’s College din Londra. Și-a început cariera academică la Universitatea din Heidelberg, continuând cu Georgia Tech-Lorraine din Franța și Imperial College din Londra. Jahnavi a fost Fellow la Wissenschaftskolleg zu Berlin (Institutul de Studii Avansate din Berlin). De asemenea, a colaborat în calitate de curator extern cu Science Museum din Londra și a fost bursieră în rezidență la Deutsches Museum din München.

Jahnavi este autoarea cărții Atomic State: Big Science in Twentieth Century India și coautoarea lucrării Science of Giants: China and India in the Twentieth Century. Este producătoarea/regizoarea filmului documentar Cyclotron.

Jahnavi a studiat educație civică și politică la Universitatea din Bombay și la School of Oriental and African Studies din Londra. Are un doctorat în istoria științei și tehnologiei obținut la Georgia Institute of Technology, Atlanta.

Manager cultural, Asociația Qolony – Colonia pentru Artă și Știință

Mihaela Ghiţă este redactor la Radio România Cultural și manager cultural în cadrul Asociației Qolony – Colonia pentru Artă și Știință.

În colectivul de Știință al RRC din anul 1988, a realizat emisiuni în care a promovat știința și cercetarea românească (Totul despre Internet, Internauții, Planeta Radio – Știința la ea acasă, Actualitatea științifică, Storymania). Acum este realizator al rubricii Dimensiunea Științifică a Artei, şi coordonează Buletinul Cosmic şi Pastila Antistres.

Absolventă a Facultății de Geologie și Geofizică, a profesat ca cercetător timp de 10 ani în Institutul de Geologie al României, cu studii de micromagnetism pe situri arheologice neolitice.
În anii 2010 și 2012 a absolvit licența și master la Universitatea Națională de Arte, Departamentul Foto-Video și Prelucrare Computerizată a Imaginii.

Este interesată de arta contemporană, în special de arta noilor media și începând cu anul 2016 se ocupă în mod constant de promovarea artei și artiștilor români care folosesc tehnologia și conceptele științifice ca limbaj de exprimare artistică. Realizează și coordonează la postul Radio România Cultural rubrica “Dimensiunea Științifică a Artei”, difuzată zilnic de luni până vineri. În peisajul media este singura rubrică de artă difuzată în cadrul unei emisiuni de știință.

În 2018 a inițiat și coordonat proiectul Fusion – primele rezidențe artistice în institute de cercetare, o premieră pentru România.

În 2021 a coordonat Fusion:AIR , cea de-a doua ediție a rezidențelor artistice în institute de cercetare.

Din 2019 este vicepreședinte și membru cofondator al Asociației Qolony – Colonia pentru Artă și Știință și ambasadoare pentru domeniul art & science.

Curator Forumul Medierii Culturale, specialist în politici culturale

Raluca Iacob este co-fondatoare a Asociației MetruCub – resurse pentru cultură și consultant independent în domeniul politicilor și managementului cultural. Munca sa este centrată în jurul guvernării participative, a medierii culturale și valorii culturii publice. A coordonat și contribuit la formularea unor documente de planificare strategică, politici publice și instrumente organizaționale: proiectul de Strategie națională pentru cultură și patrimoniu național 2016-2022, Strategia culturală a municipiului Timișoara 2014-2024, Strategia Centrului Național de Informare și Promovare a Patrimoniului Cultural (Institutul Național al Patrimoniului).

A contribuit la realizarea de analize, studii, ghiduri și rapoarte pe teme precum: evoluția sectorului cultural independent, practici și politici ale culturii în educație, rețele cultural locale, servicii publice locale în domeniul culturii, buna guvernare în gestionarea fondurilor europene, managementul programelor de finanțare, situația dialogului social în artele spectacolului, guvernarea participativă a patrimoniului cultural. Coordonează proiecte culturale, este evaluator de proiect, oferă servicii de consultanță și formare și scrie ocazional pe teme legate de management și politici culturale. Profilul complet poate fi consultat aici.

Director, Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara

Complementar formării de bază în domeniul arhitecturii și urbanismului, Alexandra-Maria Rigler se specializează în management și producție culturală, fiind inițiatoare, coordonatoare și colaboratoare în numeroase proiecte din sectorul cultural și creativ.

A activat în echipa Anualei și mai apoi a Bienalei Timișorene de Arhitectură Beta, a cărei coordonatoare a devenit pentru cea de-a treia ediție din 2020, în Consiliului Teritorial de Conducere al Ordinului Arhitecților din România – Filiala Teritorială Timiș, în comitetul de experți al Premiului European pentru Spațiul Public Urban, precum și în diverse proiecte și platforme (F O R, FABER, Creativa, În comunitate, De-a Arhitectura).

În prezent activează în sectorul public, fiind directorul Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, structură ce are ca scop principal punerea în aplicare a cadrului multisectorial de finanțare publică nerambursabilă, în concordanță cu strategiile și politicile publice locale.

Director, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București

Mihaela PĂUN, cu o experiență de peste 20 în management cultural, conduce Centrul Cultural al Municipiului București – ARCUB din anul 2006, având misiunea de a ocroti și promova cultura orașului în toate formele sale de expresie artistică și de a menține un dialog constant între cultura instituționalizată și cultura experimentală. Prin activitatea sa managerială, Mihaelei Păun urmărește să creeze un mediu cultural receptiv atât pentru public, cât și pentru artiști prin organizarea de: evenimente, programe și strategii din cele mai variate zone ale culturii: teatru, muzică, arte vizuale, dans, ateliere de creație, producție editorială.

În 2015, Mihaela Păun a avut un aport semnificativ în realizarea primei Strategii Culturale a Municipiului București, îndeplinind în același timp rolul de Manager de Proiect al dosarului de candidatură al orașului București la titlul de Capitală Europeană a Culturii.

În același timp, a susținut și sprijinit atât proiecte din sectorul cultural independent, cât și evenimente culturale cu tradiție ale capitalei și a reușit să salveze și să introducă în circuitul cultural al orașului unul dintre monumentele istorice din București – Hanul Gabroveni.

Membru în Consiliul Director – trezorier, Ordinul Arhitecților din România

Oana Simionescu este arhitect și manager, constant preocupată de viitorul profesiei de arhitect precum și de modul în care se influențează reciproc oamenii și mediul construit. Asistent universitar în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara începând cu 2010, coordonator al Anualei și apoi Bienalei timișorene de arhitectură în perioada 2014-2018 (activitate pentru care a fost nominalizată în 2016 la Premiul AFCN pentru Management Cultural), fondator și coordonator al platformei de colaborare F O R (2010 – prezent), membru în Colegiul Director al filialei Timiș (vicepreședinte, 2014-2018) și apoi cel de la nivel Național al Ordinului Arhitecților din România (trezorier, 2018 – prezent), membru în cadrul Financial Committee și reprezentat al României pe probleme de locuire în cadrul Architects Council of Europe (2019 – prezent), coordonator local al proiectului De-a arhitectura în școala mea (2013-2015), parte din echipele proiectelor undelocuiesc.eu (2016 – prezent), Upgrade My City (2016-2018), Triplex Confinium (2019 – prezent), și nu în ultimul rând, FABER (2017 – prezent).

Specialist comunicare, Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale

Ileana Racoviceanu lucrează de peste 20 de ani în instituții care susțin educația în toate formele sale. Cei 10 ani de colaborare cu Centrul European pentru Limbi Moderne al Consiliului Europei au contribuit la formarea și dezvoltarea competențelor sale de implementare a proiectelor educaționale lingvistice. Din 2007, lucrează în Agenția Erasmus din România unde se ocupă de comunicare. Coordonează acțiunea European Language Label – o inițiativă a Uniunii Europene prin care se încurajează inovația și creativitatea în domeniul învățării și predării limbilor străine.

De 10 ani, organizează LinguaFEST – un eveniment național dedicat promovării multilingvismului și multiculturalității. Cu preocupări profesionale și extra-profesionale legate de cultură și educație, urmează în prezent programul de master „Pedagogii alternative și artă teatrală în educație“ al Universității din București.

Director, Administrația Fondului Cultural Național

Irina Cios este manager cultural, curator, critic de artă și lector asociat al Departamentului Fotografie și Imagine Dinamică din cadrul Universității Naționale de Artă București. Din noiembrie 2014 este director al Administrației Fondului Cultural Național, principalul finanțator al proiectelor culturale din România. A condus mai bine de 15 ani Centrul Internațional pentru Artă Contemporană – CIAC, București și a inițiat în 2000 un spațiu și un program de galerie – SPACE – concentrat pe noile medii de creație, fotografie și artă experimentală. A participat în cadrul mai multor rețele culturale internaționale dobândind o solidă experiență în gestionarea și operarea de finanțări, parteneriate și colaborarea instituțională.

A organizat și curatoriat expoziții, conferințe, simpozioane, cu artiști români și străini în România, Franța, Belgia, Germania, Luxembourg, SUA s.a. A lansat și derulat un program internațional de rezidențe artistice în București între 2007 – 2009. Membră a Asociației Internaționale a Criticilor de Artă – AICA, Secția Română, a ocupat poziția de președinte în perioada 2006 – 2012. În prezent derulează o cercetare despre practicile participative în arta contemporană din România. Participă cu texte, interviuri și studii în periodice, cataloage, publicații de artă contemporană.

Director general, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală

Carmen Croitoru este Directorul General al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), profesor și expert în politici și strategii culturale. Face parte dintre primele generații care au promovat managementul cultural în România, lucrând de peste 35 de ani în sistemul cultural, atât în sectorul privat, cât și cel public. Este Conf. univ. dr. și coordonator al Cursului de Management și Marketing Cultural în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC) din București. Este membru al celor mai importante rețele culturale internaționale și este implicată în elaborarea de strategii care să deschidă cadrul normativ pentru cultură. Colaborează cu Ministerul Culturii de peste 15 ani, fiind implicată în dezvoltarea profesiei de manager cultural și promovarea legii privind managementul pentru instituțiile publice de cultură. De asemenea, a adus o contribuție importantă domeniului științific prin publicarea unor lucrări legate de sistemul și administrarea culturii, consumul de cultură sau analiza sectoarelor culturale și creative.

Din 2014, a preluat conducerea și a reorganizat Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, în formula în care funcționează astăzi, devenind o verigă de legătură importantă între autorități, instituții / organizații culturale și beneficiari. Prin lucrările coordonate, a militat, permanent, pentru dezvoltarea cercetării statistice în domeniul culturii, organizând conferințe naționale și internaționale de profil.

Manager proiect, Learning Qub / Centrul Cultural Clujean

Miruna Amza coordonează proiectele bazate pe educația STEAM și este responsabilă de dezvoltarea centrului interactiv de științe – Quantum. Interesată de crearea premiselor în dezvoltarea centrelor de știință și a spațiilor culturale interdisciplinare, Miruna s-a specializat în muzeologie științifică la EMA, European Museum Academy.

A făcut parte din numeroase proiecte europene pentru implicarea publicului în știință și educație și este fondatorul Scientifica. Are un master în comunicare și a fost bursieră la International School of Scientific Journalism. Obiectivul ei e să găsească mijloacele prin care ideile complexe sunt transpuse în practică într-un mod accesibil, facilitând transformarea și învățarea individuală.

Cercetător în educație, doctorand la Facultatea de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București

Mihai Iacob este cercetător în educație. În perioada 2008-2020 a lucrat la Institutul de Științe ale Educației (București). A coordonat mai multe proiecte de cercetare legate de intersecția dintre arte și educație. Este membru în echipa de implementare a proiectului STEAMonEdu (www.steamonedu.eu), unde coordonează dezvoltarea unui Cadru Educațional STEAM. Dintre publicațiile coordonate amintim: Arta în școală: concepte și practici (2016); Lecțiile patrimoniului. Scenarii educaționale pentru gimnaziu (2016); Study on supporting school innovation across Europe. Case study 9: Romania (2018). În prezent, este doctorand la Facultatea de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București.

Secretar General al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și profesor asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București

Madlen Şerban este profesor asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București și secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. A fost timp de 8 ani (mandatul maxim admis legal) directorul ETF, agenție a Uniunii Europene (UE) pentru dezvoltarea capitalului uman, în contextul relațiilor externe ale UE (www.etf.europa.eu).

Înainte de a veni la ETF, a fost director al Centrului Național pentru Învățământ Profesional și Tehnic din România, instituție a cărei înființare a sprijinit-o în 1999. În anul 2000 a fost numită de prim-ministrul României președintă a Centrului Național de Formare Profesională a Adulţilor, având sarcina de a organiza și această instituție. Dr. Șerban și-a petrecut cea mai mare parte a carierei sale în domeniul politicilor publice pentru educație și formare profesională, în special în formarea profesională (VET), ca parte organică a politicilor integrate și holistice pentru dezvoltarea capitalului uman, în România și în străinătate. Activitatea ei a fost realizată în sprijinul coeziunii și al competitivității, al excelenței și al incluziunii, pentru bunăstarea cetățenilor. Are o vastă experiență internațională realizată ca expert invitat al unor organizații bilaterale și internaționale, inclusiv UNESCO, Comisia Europeană, OCDE și Banca Mondială.

Membră a organizației Soroptimist International (SI) din 1992, Madlen Şerban este advocacy coordinator al Uniunii Soroptimist International din Romania. Organizație a voluntarelor înființată în anul 1921 în SUA, SI sprijină și acționează concret, actualmente în peste 120 de țări, în cinci Federații continentale, pentru dezvoltarea personală și profesională a femeilor și a tinerelor fete prin educație, sănătate, antreprenoriat, acces la cultură și contribuții la dezvoltarea durabilă. O voce a femeilor pentru femei prin luarea de poziții împotriva tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, a violenței împotriva tinerelor fete și a femeilor, prin eliminarea rolurilor şi stereotipurilor de gen și, în general, prin susținerea și respectarea statutului și a drepturilor omului. SI are reprezentanți oficiali la diverse organizații internaționale, ca de exemplu la Organizația Națiunilor Unite şi agenții din sistem, la instituţii europene, OSCE, Consiliul Europei.

Contact: madlen.serban@post.harvad.edu

Alma Selimovic este director de dezvoltare în cadrul organizației Bunker Ljubljana și coordonatoare a unor proiecte care conectează domeniul artei contemporane cu educația formală. Este inițiatoarea rețelei Create to Connect în cadrul căreia instituții artistice din domeniul artelor performative și al artei în spațiul public din 13 țări europene experimentează noi forme de implicare a publicului. Este producător al festivalelor Mladilevi, Drugajanjeși Festival of letters din Ljubljana și coordonator de comunicare al Platformei de dans slovene Gibanica.

Raluca Bem Neamu este lector în diferite proiecte asociate domeniului cultural. A coordonat pentru mai mult de 10 ani Secția de Educație, Comunicare și Proiecte Culturale în cadrul Muzeului Național de Artă al României, iar acum 7 ani a înființat asociația Da’DeCe prin care dezvoltă proiecte de educație culturală pentru familii cu copii, grădinițe și școli. Este membră activă a rețelei Susține cultura în educație. Este interesată de abordări inovative de a atrage publicul în instituții culturale și de a-l implica în proiecte culturale, de a promova patrimoniul de o manieră interactivă și semnificativă pentru comunități.

Născut în 1967 la Ankara, crescut în Kuweit, Turcia, Malta și Libia. A absolvit Facultatea de Inginerie Civilă la Universitatea Tehnică din Istanbul și a făcut un master în Managementul și Economia Construcțiilor în cadrul Universității Tehnice din Viena. După ce a lucrat în sectorul construcțiilor timp de mai mulți ani, s-a reorientat către comunicarea, cooperarea și dezvoltarea culturală și, în ultima vreme, către dezvoltare personală, coaching și consiliere psihologică.

Între anii 1994-1997 a lucrat în Strabag – Austria pentru dezvoltarea și implementarea proiectelor internaționale de construcție (Turcia, Ghana, Malawi). În 1999 a înființat Chameleon PM and Design din Istanbul, o companie de management de proiecte în artă și cultură. A dezvoltat și a gestionat mai multe proiecte internaționale culturale, educaționale și de comunicare pentru companii private, orașe și ONG-uri. A fost președinte fondator și este acum secretarul general al Asociației Culturale Europene, înființată în 2003 la Istanbul, care a fost implicată în promovarea cooperării culturale dintre Europa și Turcia în primii săi ani și, ulterior, în promovarea societății civile și a culturii la nivel local, național și internațional. A dezvoltat și a coordonat mai multe proiecte de cooperare europeană, cum ar fi Europist, City and Art, Collecting the Future, Social Entrepreneurship și Design for Sustainable Urban Development, în colaborare cu universitățile, ONG-urile și orașele din Europa și a organizat mai multe conferințe și forumuri. Din 2005, este una dintre figurile cheie la Sinopale, International Sinop Biennial, HAL Center for Creativity, Social Entrepreneurship Sustainable Development Project și Sinop Sustainable Development Association. Este membru al Casei Europene pentru Cultură din Bruxelles și membru al Grupului de Strategie al Inițiativei „A Soul for Europe”.

Începând cu 2010, Mahir Namur oferă coaching și training pentru persoane și organizații. A absolvit un curs NLP, obținând un certificat de coaching în Istanbul, un curs pe analiza elementară existențială la Existential Academy Istanbul, un curs de Logopedie – Pedagogie (bazat pe logoterapie și analiza existențială) la Institutul Viktor Frankl din Viena, coaching existențial avansat în cadrul Academiei Existențiale din Londra și curs de consiliere psihologică la Institutul European de Logoterapie și Psihologie din Linz.

Predă cursuri de dezvoltare a proiectelor, management cultural, comunicare, managementul eficienței și cursuri de coaching la Universitatea Yeditepe și la Mimar Sinan Fine Arts University. A dezvoltat două programe de instruire: „Managementul relațiilor” și „Planificarea strategică orientată spre sens”, combinând experiențele sale de planificare strategică, management și coaching și ține acum cursuri de formare în universități și ONG-uri din Europa (Universitatea de Arte din Londra, BBK Berlin, Unarte București, Castrum Peregrini Amsterdam, Fabrica de Pensula Cluj, Academia de Arte din Halle, Porto ESMAE, Academia de Arte din Viena, Universitatea Yeditepe din Istanbul și Universitatea Mimar Sinan), în engleză, turcă și germană.

Anamaria Marinca a urmat pașii tatălui ei și a devenit actriță. După ce a jucat pe scenele internaționale de teatru, Anamaria a primit premiul BAFTA pentru cea mai bună actriță, în 2005, pentru rolul Elenei în mini-seria britanică Sex Traffic de David Yates. Și-a făcut debutul în cinema în 2007, interpretând-o pe Otilia în drama care a câștigat premiul Palme d’Or – 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile în regia lui Cristian Mungiu.

După ce a apărut în filmul Tinerețe fără tinerețe al lui Francis Ford Coppola, a continuat o serie de colaborări internaționale cu Julie Delpy pentru The Countess/ Contesa însângerată, Hans-Christian Schmid pentru Storm/Furtuna, Sebastian Cordero pentru Europa Report/Misiunea Europa, David Ayer pentru Fury/Furia, unde a jucat alături de Brad Pitt și Shia LaBoeuf.

Activitatea ei în teatru include producții în România, Franța și Marea Britanie – Teatrul Tineretului (Piatra Neamț), Teatrul Bulandra (București), Teatrul Studio (Alfortville), Complicité, The Young Vic și Royal Court Theatre (Londra).

Are la activ numeroase roluri în filme de televiziune și seriale cunoscute, precum multi premiatul Sex Traffic menționat anterior; The Last Enemy/Ultimul Inamic în care partenerul ei a fost Benedict Cumberbatch; Wallander al lui Kenneth Branagh, The Missing nominalizat la Globurile de Aur din 2014, apoi Hinterland și River în 2015, Mars în 2016-2018 și Sky Atlantic’s Tin Star (sezonul 2) – pentru a numi doar câteva.

Cele mai recente personaje ale Anamariei de pe marele ecran sunt Doctor Dahlin în Ghost In The Shell/Spiritul din cochilie, regizat de Rupert Sanders și bazat pe o poveste fantastică de cyberpunk care a influențat multe alte filme și a lansat animé-uri încă de la premiera în 1995, și Silvia în filmul Susannei Nicchiarelli NICO, 1988, care a câștigat cel mai bun film Orizzonti la Veneția în 2017.

Filmografie selectată:
ULYSSES: A Dark Odyssey , 2018, Federico Alotto, Italy
NICO,1988, 2017, Susanna Nicchiarelli, Italy-Belgium
Ghost In The Shell, 2017, Rupert Sanders, USA
The Girl With All The Gifts, 2016, Colm McCarthy, UK
Floride, 2015, Philippe Le Guay, France
Fury, 2014, David Ayer, USA
The Europa Report, 2013, Sebastian Cordero, USA
Storm, 2009, Hans Christian Schmid, Germany
Five Minutes of Heaven, 2009, Oliver Hirschbiegel, UK
The Countess, 2009, Julie Delpy, Germany
Boogie, 2008, Radu Muntean, Romania
4 Months, 3 Weeks and 2 Days (4 Luni, 3 Saptamini si 2 Zile), 2007, Cristian Mungiu, Romania
Youth Without Youth, 2007, Francis Ford Coppola, USA

Gábor Tompa a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Bucureşti, Facultatea de Teatru, în anul 1981. Printre profesorii săi se numără Liviu Ciulei, Mihai Dimiu, Cătălina Buzoianu si Gina Ionescu. În 1990, a fost numit director general al Teatrului Maghiar de Stat Cluj, post pe care îl ocupă şi în prezent. A regizat peste 100 de spectacole, în întreaga lume, după texte ale unor mari autori ai dramaturgiei universale. Din 2018 este președinte al Uniunii Teatrale din Europa, fondat in 1990 de către Giorgio Strehler.

A fost şef de catedră al Departamentului de Regie din cadrul Academiei de Teatru Szentgyörgyi István din Târgu Mureş şi este fondatorul Secţiei de Artă Teatrală a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. De asemenea, este cel care a înfiinţat, în anul 2007, Festivalul Internaţional de Teatru Interferenţe, al cărui director artistic este. A fost invitat să predea la numeroase universităţi precum: Academie Theatrale de L’Union din Limoges, Schauspielschule din Freiburg, Brunel University din London şi Institut del Teatre din Barcelona. Din 2007, predă regia în cadrul Departamentului de Teatru şi Dans al Universităţii California din San Diego (SUA), unde a fost șeful catedrei de regie între 2007-2015. De-a lungul carierei sale, Gábor Tompa a fost răsplătit cu numeroase premii. Printre cele mai importante sunt: premiul UNITER pentru cel mai bun regizor al anului (1993, 1997, 2008,2019), premiul de Excelență al UNITER (2001) și premiul pentru cel mai bun spectacol al anului în România (1990, 2008), premiul pentru cel mai bun spectacol străin in Anglia (1993), Marele Premiu al Festivalului International de Film de la Salerno, Italia (1999), Theaterpreis, Stuttgart (1995) etc. În 2009, în cadrul unei ceremonii la Carnegie Hall din New York, i s-a acordat titlul de Ambasador al Culturii Maghiare.

Gábor Tompa este recunoscut în întreaga lume pentru viziunea sa îndrăzneaţă asupra textelor clasice şi pentru provocările pe care le propune actorilor săi în ceea ce priveşte expresivitatea fizică. Totodată este considerat un expert al teatrului absurdului, pentru memorabilele lui montări cu piesele lui Ionesco și Beckett. A colaborat cu teatre din: Franţa, Germania, Spania, SUA, Marea Britanie, Austria, Ungaria, Irlanda, Iugoslavia, Canada, Serbia, Cehia, Slovenia, Portugalia, Columbia și Coreea de Sud. Filmul său de debut, Apărarea chineză, a primit Premiul Best First Feature la categoria lungmetraj, la Festivalul Internaţional de Film de la Salerno, Italia, în 1999, iar în acelaşi an a intrat în Selecţia oficială a Festivalului de la Berlin. De asemenea, este autorul mai multor volume de poezie şi eseuri despre teatru.

Ana Mărgineanu a absolvit Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică București, secția regie de teatru, în 2001. De atunci, Ana a regizat peste 20 de spectacole, a participat în Lincoln Center Directors Lab in New York, a devenit membră DramAcum și a înființat, împreună cu regizoarea americană Tamilla Woodard și dramaturgul Peca Ștefan – PopUP Theatrics, o companie care crează teatru site-specific, în colaborări artistice internaționale. Cel mai recent proiect PopUP este Instrucțional pentru singurătate, care se joacă online în stagiunea curentă. PopUP pregătește a 9-a ediție a spectacolului virtual Long Distance Affair, care va avea premiera în octombrie 2020.

Alte spectacole create în New York includ Miami Motel Stories (2020, Juggerknot Company), The Female Role Model Project (2018, 3LD Technology Center), Bamboo in Bushwick (Urban Stages, 2017), Wild Child in The City (2015, The Secret Theatre), The Window (2012, Romanian Cultural Institute), Hotel Project (2011,The Internationalists), The Blind Trip (LAPAC, 2010).

În România, cel mai recent proiect într-o sală de teatru este Anul dispărut, o trilogie creată în colaborare cu Peca Ștefan. Anul dispărut își propune să recreeze din amintirile membrilor echipei artistice și tehnice a spectacolului un an “uitat”. Prima parte a instalației, Anul dispărut.1989 a avut premiera la Teatrul Mic, București în decembrie 2015, partea a doua, care investighează anul 1996, a fost prezentată în 2016 la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, iar încheierea, Anul dispărut 2007 la Teatrul Mic în 2017. Tot în colaborare cu Peca Ștefan, Ana a dezvoltat proiectul Despre România, numai de bine, o serie de spectacole/portret ale orașelor din România, incluzând: Povești adevărate complet inventate din Baia Mare, 5 Minute miraculoase din Piatra Neamț, Târgoviște de jucărie, Sfântul din Sfântul Gheorghe și Timișoara. Capăt de linie.

Spectacolele Anei au mai fost prezentate și în Argentina, Austria, Bulgaria, Rusia, UK, Mexic, Germania, Elveția, Spania și Italia. Printre premiile obținute se numără New York Innovative Theatre Awards Best Ensemble (The Window), Best Play – Relationship Drama London Fringe Report (The Sunshine Play), Cel mai bun spectacol la FestCO (5 Minute Miraculoase) și Cel mai bun spectacol la Festivalul Dramaturgiei Românești (89, 89 Fierbinte după ‘89).

Ana predă teatru devised și site specific la Universitățile The New School și SUNY, SUA.

Poet, dramaturg, romancier, jurnalist, Matei Vişniec s-a născut pe 29 ianuarie 1956 la Rădăuţi, în judeţul Suceava.

A debutat cu poezie în 1972 în revista Luceafărul.

Mai tîrziu, stabilit la Bucureşti unde a făcut studii de filozofie şi istorie, s-a numărat printre fondatorii Cenaclului de luni condus de criticul Nicolae Manolescu. A debutat în volum în 1980, la editura Albatros, cu o culegere intitulată La noapte va ninge.

La această oră Matei Vişniec este autorul a şase volume de poezie, cinci romane, o culegere de nuvele şi peste 50 de piese de teatru. Din 1987 trăieşte în Franţa unde lucrează, din 1990, ca jurnalist la Radio France Internationale. După căderea comunismului, în 1989, activitatea lui Matei Vişniec s-a derulat între Franţa şi România, între două culturi şi două limbi, între Vest şi Est.

Numeroase premii i-au răsplătit activitatea, începând cu Premiul pentru poezie acordat de Uniunea Scriitorilor din România în 1984 pentru volumul Înţeleptul la ora de ceai. El a mai obţinut Premiul Academiei române, precum şi premiul pentru întreaga activitate, în 2015, a Uniunii Teatrale din România (UNITER). În Franţa i-a fost decernat de mai multe ori Premiul presei la Festivalul internaţional de teatru de la Avignon, Premiul european acordat de Societarea Autorilor şi Compozitorilor Dramatici (SACD), precum şi Premiul de literatură europeană Jean Monnet (în 2016) pentru romanul Negustorul de începuturi de roman.

Piesele lui Matei Vişniec sunt traduse în peste 30 de limbi şi s-au aflat pe afiş în numeroase ţări. Unele dintre ele au fost montate în teatre importante din Europa: Teatrul Rond Point des Champs Elysées la Paris, Teatrul Stary din Cracovia, Teatrul Piccolo din Milano, Teatrul Regal din Stokholm, Teatrul Young Vic din Londra, Teatrul Naţional din Istanbul, Teatrul Maxim Gorki din Berlin, Teatrul Naţional din Sofia, Teatro Stabile din Torino, Teatrul Amalia din Salonic…

Din 2006 piesele sale sunt montate în ritm de una la fiecare doi ani de Teatrul Kaze din Tokyo.

Numeroase spectacole cu piesele sale au fost realizate în Brazilia după ce editura É Realizações de la São Paulo a început în 2010 să-i publice masiv piesele (peste 25 la această oră).

După căderea comunismului în 1989, Matei Vişniec devine unul dintre autorii cei mai jucaţi în România, cu spectacole create pe toate scenele naţionale (Bucureşti, Iaşi, Cluj, Craiova, Timişoara), precum şi în alte numeroase oraşe. Numeroase piese radiofonice realizate de Teatrul Naţional Radiofonic.

La Suceava a fost creat în 2016 un teatru municipal care poartă numele lui Matei Vişniec.

Dan Perjovschi este desenator, ilustrator, scriitor, jurnalist și autor de performance român. Perjovschi abordează teme sociale de actualitate în operele sale și a avut un rol important în cultura românească, fiind ilustrator și autor de articole pentru Revista 22 din București.

A avut expoziții personale în Statele Unite ale Americii, Portugalia, Spania, Germania, Ungaria, Suedia, Elveția, Marea Britanie, Germania, Mexic, Brazilia, Coreea de Sud, China etc. În prezent, locuiește și lucrează în București și Sibiu.

Lucrările sale au fost expuse în muzee precum Ludwig Museum Koln, Moderna Museet Stockholm, Tate Modern Londra, MoMA New York, Vanabbemuseum Eindhoven, Macro Roma, Reykyavik Art Museum sau Kiasma Helsinki și expoziții de grup în muzee precum Centre Pompidou Paris, Tate Liverpool, Castello di Rivoli Torino, MoMA San Francisco, MUAC Mexico, MAM Varșovia, MCBA Lausanne, Walker Art Center Minneapolis și Moderna Galerija Lublijana. A participat la bienalele de artă Manifesta, Istanbul, Veneția, Moscova, Sydney, Lyon, Dublin, Odessa, Tessaloniki și la trienalele din Paris, Aichi și Tallin.

Prima sa retrospectivă a avut loc la muzeul Nasher al universității Duke 2007 iar a doua la CCC din Tours 2012.

A primit premiul Gheorghe Ursu 1999, Premiul Henkel 2001, George Maciunas 2004, împreună cu Lia Perjovschi premiul ECF-Princess Margriet în 2012 și premiul Rosa Shapire-Kunsthale Hamburg 2016.

Ștefania Ferchedău este manager, cercetător și producător în domeniul artelor contemporane, lucrând interdisciplinar în România și internațional. Și-a folosit pregătirea umanistă și literară și experiența îndelungată în management cultural în lucrul îndeaproape cu artiști și organizații din dans și teatru, dar și din arte vizuale și arhitectură, pentru a acompania, produce, prezenta și documenta o varietate de proiecte începând din 2010.

Este interesată de studiul generațiilor 1960-1980 de artiști din artele performative și de cercetarea practicilor artistice, evenimentelor și situațiilor care au marcat artele performative în România după 1989. Împreună cu Alina Șerban dezvoltă Institutul Prezentului, o asociație cu profil interdisciplinar pe care a fondat-o în 2016 ca o platformă de resurse artistice și teoretice în domeniul artelor vizuale și performative. În acest cadru este co-editor al seriei de publicații Parkour (cu numere dedicate pînă în prezent artiștilor Miriam Răducanu, Octavian Nemescu, Ion Grigorescu, Constantin Flondor, Lia Perjovschi, Lucian Mețianu, Diet Sayler) și al platformei editoriale online www.institutulprezentului.ro, co-programează seria de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut și asigură direcția artistică a componentei COLLEGIUM, dedicată formării profesionale continue a artiștilor. Între proiectele de amploare recente se află expoziția 24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969-1971, găzduită de Muzeul Național de Artă al României (7.11.2019 – 2.2.2020).

Din 2012, Ștefania Ferchedău a fost co-director al platformei ZonaD, alături de coregraful Cosmin Manolescu, un laborator de dans contemporan și dezvoltare profesională în care a programat ateliere și dezbateri despre istoria și teoria dansului contemporan. Între acestea au fost Performance and Choreographic Imagination, un atelier susținut de profesorul André Lepecki la București (mai 2015), sau Platforma de Reflecție – o rezidență în mișcare între România-Portugalia-Letonia, reunind artiști, manageri, curatori, critici de dans, ambele prezentate în cadrul E-Motional (2011-2015, un program european de schimburi artistice între 8 țări al cărui co-inițiator și manager a fost). Alte proiecte recente includ Eastern Connection, o colaborare româno-japoneză, și contribuția în cadrul rețelei Cultura în educație, care unește profesioniști din domeniul artelor care dezvoltă proiecte în școli (din 2013).

Între organizațiile cu care a colaborat din 2010 ca manager de program, producător, consultant artistic sau de management se află: Fundația Gabriela Tudor/ United Experts, Asociația pepluspatru, Asociația Zeppelin, Asociația MetruCub, Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană. Afilierile instituționale trecute includ Asociația ECUMEST (2003-2008), Institutul Cultural Român New York (2008-2010). În 2017 a primit premiul pentru Management cultural pentru ultimii 10 ani de activitate din partea Administrației Fondului Cultural Național.

Ștefania Ferchedău are o bogată experiență editorială și de cercetare, de-a lungul anilor participând și contribuind la realizarea a diverse studii, materiale și cercetări cu privire la sectorul cultural în general și/sau proiectele în care a fost implicată. Între acestea, a fost: editor al publicației Rethinking dance. ZonaD mobile platform & E-Motional – a notebook of unedited thinking (2015), co-editor al publicației Biblioteca vie a culturii în educație (2015), editor al publicației Carte de artist: Ioana Nemeș (2014), editor al catalogului proiectului E-Motional Bodies & Cities 2011-2013 (2013); editor asociat al documentului programatic Carta pentru Cultura Vie – un manifest în sprijinul artelor (2012); editor asociat al suplimentului Revistei 22 Cartografie subiectivă a culturii independente (2011); co-editor al publicaţiei A short guide to the Romanian cultural sector today, publicată în 3 ediții – engleză, franceză (2005-2008); editor al secţiunii Region in Focus dedicată României şi Bulgariei în aprilie 2007 în cadrul portalului www.labforculture.org; ș.a.

Mihai Chirilov este critic de film și director artistic al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) și al Festivalului de Film Românesc Making Waves din New York.

În 2002, împreună cu regizorul Tudor Giurgiu, a pus bazele Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), cel mai bun festival de profil din România și unul dintre cele mai importante din sud-estul Europei. Din 2006 este director artistic al Romanian Film Festival Making Waves din New York, inițiat de Corina Șuteu și organizat de Film ETC.

A realizat sezoane de film românesc în străinătate (cel mai notabil fiind cel din 2011, de la Jacob Burns Film Center din Pleasantville, NY) și a co-organizat retrospectiva integrală a operei lui Lucian Pintilie de la MoMA, din 2012. În 2013, a supervizat producția setului DVD Pintilie Cineast, cuprinzând integrala creației cinematografice a regizorului român. A susținut prelegeri despre filmul românesc la Barcelona, Londra, New York etc. și a curatoriat Zilele filmului britanic la București.

A colaborat cu numeroase publicaţii (Dilema Veche, Observator Cultural, revista HBO, Cosmopolitan, FHM etc) şi a fost redactor-șef al revistei AperiTIFF, ediția engleză, dedicată actualității filmului românesc și produsă de ICR. În 2005, a înființat revista lunară de cultură alternativă Re:publik – singura publicație despre film, muzică & cultură urbană din România.

ste membru al Asociației Criticilor de Film din Uniunea Cineaștilor, membru FIPRESCI, organizația internațională a criticilor de film și a făcut parte din juriul unor festivaluri de film internaționale de prestigiu precum cele din Hong Kong, Karlovy Vary, Berlin, Goteborg, Chicago, San Francisco, Palm Springs şi Moscova. Este, totodată, membru votant al Academiei Europene de Film, membru în boardul de selecție pentru Premiile LUX ale Parlamentului European și membru în boardul Festivalului de film documentar fARAD.

A tradus în limba română trei romane de Chuck Palahniuk – Sufocare / Choke, Jurnal / Diary și Snuff.

A participat la expozițiile colective Anatopismes (Institutul Cultural Francez din București, 1996) și Bu York & Newcharest (Centrul Cultural Român din New York, 1999).

Răzvan Popovici este iniţiatorul şi directorul executiv al Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo din Bucureşti, pe care l-a transformat într-o platformă culturală europeană de mare succes. Aceasta include Festivalul SoNoRo (14 ani), proiectul educativ SoNoRo Interferenţe (13 ani), SoNoRo Arezzo (9 ani), SoNoRo Conac (7 ani), SoNoRo Sofia (2 ani) si SoNoRo Musikland (1 an).

El este în același timp iniţiatorul şi directorul executiv al Festivalului Chiemgauer Musikfruhling din Traunstein, Germania şi al seriei de concerte de muzică de cameră “Pèlerinages” din München.

A cântat ca solist în sala Filarmonicii din Köln, Festspielhaus Baden-Baden, Ateneul Român din București şi Theatre-des-Champs-Elysée din Paris alături de Orchestra de Cameră din Köln, Orchestra de Cameră din Kobe, Filarmonica George Enescu din București, Filarmonica Transilvania din Cluj sau Kamerata Kronstadt. A colaborat cu Juliane Banse, Shlomo Mintz, Philippe Graffin, Natalia Gutman, Elena Bashkirova, Olli Mustonen, Frans Helmerson, Mihaela Martin, Vladimir Mendelssohn, Louis Lortie, Roland Pöntinen şi Giovanni Sollima.

Răzvan concertează ca membru al Ansamblului Raro, alături de care a lansat până în prezent 8 discuri apreciate în întreaga lume. Ultimul CD, intitulat Rhapsodie Roumaine, a fost lansat în ianuarie 2019 în sala Musikverein din Viena.

Răzvan ține regulat cursuri de măiestrie în România, Japonia, Belgia, Italia, Ucraina și Germania, dar și în cadrul proiectului educativ SoNoRo Interferențe cât și al Fundației “Villa Musica” din Schloss Engers/Mainz. Din 2018 este profesor invitat al Conservatorului Regal din Antwerp, Belgia.

Mihai Pop (n. 1974) este absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj, artist vizual și coordonator al Galeriei Plan B, spațiu de producție și expunere a artei contemporane deschis la Cluj în 2005. În septembrie 2008 Plan B a deschis un al doilea spațiu expozițional la Berlin.

Comisar al Pavilionului României la ediția din 2007 a Bienalei de Artă de la Veneția și curator al expoziției lui Adrian Ghenie Darwin’s Room la ediția Bienalei de la Veneţia din 2015, Mihai Pop este unul dintre inițiatorii Centrului cultural Fabrica de Pensule, deschis la Cluj în 2009.

Mihai Pop trăiește și lucrează la Cluj și Berlin.

Rarița are o experiență de 20 ani în management, programare, cercetare și politici în domeniul culturii.

Este director și co-fondator al Fundației AltArt, organizație dedicată metodelor experimentale în artă și societate. Este co-fondator a Fabricii de Pensule, un spațiu colectiv independent pentru artele contemporane, în Cluj-Napoca.

A făcut parte din echipa Cluj-Napoca 2021 – Capitală Europeană a Culturii unde și-a adus contribuția în toate etapele candidaturii, inclusiv în dezvoltarea conceptului și a programului cultural.

Rarița este implicată în dezvoltarea politicilor culturale, în Cluj-Napoca (unde a coordonat elaborarea Strategiei Culturale), dar și la nivel național prin activitatea în Coaliția pentru Sectorul Cultural Independent și la nivel european. Este membră a grupului strategic al inițiativei A Soul for Europe și membră a consiliului director al European House for Culture și al rețelei Balkan Express. A contribuit în calitate de speaker și trainer la numeroase forumuri profesionale, inclusiv conferințe importante precum A Soul for Europe Berlin, Forumul Cultural European, întâlnirile plenare IETM și Congresul Cultural din Wroclaw.

În 2015, a primit Premiul pentru Management Cultural din partea Administrației Fondului Cultural Național din România și o distincție similară din partea Asociației Femeilor de Afaceri din România.

A activat profesional și în domeniile media și democrație în diferite organizații precum Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și Fundația Soros pentru o Societate Deschisă. A studiat Foto-Video-Procesare Digitală, în cadrul Universității de Arte și Design și Jurnalism în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Din 2017 este doctorand în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea Babeș-Bolyai, cercetând relația dintre cultură și bunăstarea emoțională și mentală în orașe.

Arhitect de profesie, Teodor Frolu este un antreprenor român în domeniul industriilor creative (comunicare, multimedia, arhitectură, design și regenerare urbană), vicepreședinte al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23 și partener & co-manager al DC Communication, o renumită agenție de comunicare și afaceri publice.

În colaborare cu Ivan Patzaichin (o legendă mondială a canotajului, multiplu campion olimpic), Teodor a inițiat Rowmania, un proiect care îmbină dezvoltarea locală și antreprenoriatul, ecoturismul, designul, meșteșugurile tradiționale și gastronomia tradițională.

Teodor combină utilizarea inteligentă a spațiilor arhitecturale cu paradigmele comunicării, creând proiecte culturale și educaționale inovatoare și colaborative care răspund la contextele istorice și la nevoia păstrării memoriei culturale a spațiilor.

Teodor are o vastă experiență în proiectarea și desfășurarea de proiecte de dezvoltare comunitară, campanii de marketing și comunicare cu componente educaționale și sociale puternice, cu un accent special pe dezvoltarea de produse culturale inovatoare.

Domeniile sale de expertiză acoperă: urbanism și comunități locale, dezvoltare durabilă, design și modă durabilă, turism inteligent și ecoturism, infrastructură verde, comunicare și relații publice, comunicare instituțională, evenimente culturale etc.

O selecție a proiectelor de comunicare și dezvoltare pe care le-a inițiat și / sau condus: dezvoltarea și implementarea campaniilor naționale de comunicare și informare pentru Uniunea Europeană (permanent, între 2001 – 2016); Rowmania, mișcarea pregătită să dezvolte produse turistice, programe de antreprenoriat social , o campanie națională pentru promovarea vâslitului și a programelor de dezvoltare durabilă în arii protejate; Patzaikin, un brand eco-fashion și design pentru haine și accesorii, bărci și produse turistice; mai multe proiecte de regenerare urbană în București; coordonator al participării României la Coreea de Sud 93 World Expo și Expo Seville 92; lider de echipă pentru campania de comunicare pentru proiectul Economia bazată pe cunoștințe, dezvoltat de Ministerul Comunicării și altele.

Născut în 1965, a absolvit Universitatea de Arhitectură din București. În prezent, este președinte al Consiliului Centrului Internațional pentru Arte Contemporane, membru IPRA (International Public Relations Association), membru fondator al mai multor organizații care coordonează regenerarea culturală și urbană și membru al Ordinului Arhitecților din România.

Corina coordonează în cadrul Centrului Cultural Clujean proiectele Academia Schimbării și Culture Next și are o experiență vastă în managementul proiectelor culturale, producție artistică și politici culturale. Este unul dintre membrii fondatori ai spațiului de artă contemporană Fabrica de Pensule. În cadrul Federației Fabrica de Pensule a inițiat sau coordonat, începând din 2009, peste 20 de proiecte culturale în domenii diferite – arte vizuale, arte performative, educație și formare.

În 2010 i-a fost acordată Bursa Gabriela Tudor în management cultural.

În ultimii ani, a beneficiat de rezidențe profesionale în Polonia și SUA și a fost implicată în diverse inițiative și proiecte culturale internaționale. Din 2013 până în 2015 a fost responsabilă de comunicarea Festivalului Temps d’Images Cluj. Corina Bucea a contribuit în ultimii ani la mai multe proiecte care au reprezentat România atât la Bienala de Artă, cât și de Arhitectură de la Veneția (2013, 2015 și 2016). În 2017, în calitate de manager de proiect, a coordonat realizarea expoziției Geta Brătescu – Apariții (curator: Magda Radu).

Cariera Corinei Șuteu a început în România: critic de teatru, apoi director al UNITER și a Theatrum Mundi (actualul teatru Metropolis), apoi a continuat în Franța (11 ani) și New York (7 ani), unde a dezvoltat o amplă cariera ca formator, inițiator și director de instituții și programe culturale, expert european și consultant în management și politici culturale.

A condus, în Franța, Masteratul european în managementul culturii al Școlii de Comerț de la Dijon pentru nouă ani, începând cu 1995, a fondat asociația și programul ECUMEST, dedicat profesionalizării în management cultural a regiunii balcanice și central europene, a fost președinta Forumului Rețelelor culturale Europene al Consiliului Europei, co-fondator al programului Policies for culture (Fundația Europeană pentru cultură – Amsterdam) și director, la New York, timp de șapte ani, al Institutului Cultural Român. Este fondator și președinte al asociației FilmETC și al festivalului Making Waves la New York, pe care îl conduce de treisprezece ani. În 2014-2015 a fost senior expert pentru strategia culturală a orașului București, fondator al festivalului de film documentar fArad (Arad) și, în 2015, coordonator general al proiectului Darwin’s Room – expoziția pictorului Adrian Ghenie la Bienala de la Veneția.

Între mai 2016 și ianuarie 2017, Corina Șuteu a fost Ministru al Culturii.

A predat timp de cincisprezece ani la universități din Europa în calitate de profesor invitat și a publicat în presa internațională de specialitate mai mult de 80 de articole și rapoarte despre sistemul și politicile culturale europene, a co-editat volumul Arts Politics and Change (Boekmanstichting Amsterdam) și este autor al studiului comparativ despre educația în management cultural în Europa Another Brick in the Wall. În prezent Corina Șuteu curatoriază și produce programele asociației FilmETC și ale spațiului Insula 42. A fost membră în boardul Fundația9 a BRD – Groupe Société Générale, unde a lansat Fondul Lucian Pintilie, este membră a boardului Ovidiu Ro și al Fundației Majestății Sale, Margareta a României.

Mihai Chirilov este critic de film și director artistic al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) și al Festivalului de Film Românesc Making Waves din New York.

În 2002, împreună cu regizorul Tudor Giurgiu, a pus bazele Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), cel mai bun festival de profil din România și unul dintre cele mai importante din sud-estul Europei. Din 2006 este director artistic al Romanian Film Festival Making Waves din New York, inițiat de Corina Șuteu și organizat de Film ETC.

A realizat sezoane de film românesc în străinătate (cel mai notabil fiind cel din 2011, de la Jacob Burns Film Center din Pleasantville, NY) și a co-organizat retrospectiva integrală a operei lui Lucian Pintilie de la MoMA, din 2012. În 2013, a supervizat producția setului DVD Pintilie Cineast, cuprinzând integrala creației cinematografice a regizorului român. A susținut prelegeri despre filmul românesc la Barcelona, Londra, New York etc. și a curatoriat Zilele filmului britanic la București.

A colaborat cu numeroase publicaţii (Dilema Veche, Observator Cultural, revista HBO, Cosmopolitan, FHM etc) şi a fost redactor-șef al revistei AperiTIFF, ediția engleză, dedicată actualității filmului românesc și produsă de ICR. În 2005, a înființat revista lunară de cultură alternativă Re:publik – singura publicație despre film, muzică & cultură urbană din România.

Este membru al Asociației Criticilor de Film din Uniunea Cineaștilor, membru FIPRESCI, organizația internațională a criticilor de film și a făcut parte din juriul unor festivaluri de film internaționale de prestigiu precum cele din Hong Kong, Karlovy Vary, Berlin, Goteborg, Chicago, San Francisco, Palm Springs şi Moscova. Este, totodată, membru votant al Academiei Europene de Film, membru în boardul de selecție pentru Premiile LUX ale Parlamentului European și membru în boardul Festivalului de film documentar fARAD.

A tradus în limba română trei romane de Chuck Palahniuk – Sufocare / Choke, Jurnal / Diary și Snuff.

A participat la expozițiile colective Anatopismes (Institutul Cultural Francez din București, 1996) și Bu York & Newcharest (Centrul Cultural Român din New York, 1999).

Răzvan Popovici este iniţiatorul şi directorul executiv al Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo din Bucureşti, pe care l-a transformat într-o platformă culturală europeană de mare succes. Aceasta include Festivalul SoNoRo (14 ani), proiectul educativ SoNoRo Interferenţe (13 ani), SoNoRo Arezzo (9 ani), SoNoRo Conac (7 ani), SoNoRo Sofia (2 ani) si SoNoRo Musikland (1 an).

El este în același timp iniţiatorul şi directorul executiv al Festivalului Chiemgauer Musikfruhling din Traunstein, Germania şi al seriei de concerte de muzică de cameră “Pèlerinages” din München.

A cântat ca solist în sala Filarmonicii din Köln, Festspielhaus Baden-Baden, Ateneul Român din București şi Theatre-des-Champs-Elysée din Paris alături de Orchestra de Cameră din Köln, Orchestra de Cameră din Kobe, Filarmonica George Enescu din București, Filarmonica Transilvania din Cluj sau Kamerata Kronstadt. A colaborat cu Juliane Banse, Shlomo Mintz, Philippe Graffin, Natalia Gutman, Elena Bashkirova, Olli Mustonen, Frans Helmerson, Mihaela Martin, Vladimir Mendelssohn, Louis Lortie, Roland Pöntinen şi Giovanni Sollima.

Răzvan concertează ca membru al Ansamblului Raro, alături de care a lansat până în prezent 8 discuri apreciate în întreaga lume. Ultimul CD, intitulat Rhapsodie Roumaine, a fost lansat în ianuarie 2019 în sala Musikverein din Viena.

Răzvan ține regulat cursuri de măiestrie în România, Japonia, Belgia, Italia, Ucraina și Germania, dar și în cadrul proiectului educativ SoNoRo Interferențe cât și al Fundației “Villa Musica” din Schloss Engers/Mainz. Din 2018 este profesor invitat al Conservatorului Regal din Antwerp, Belgia.

[RO]

Ovidiu Hrin este fondatorul și liderul Synopsis – un studio versatil de design grafic din Timișoara – unde se implică în proiecte complexe de comunicare vizuală, design expozițional și nu în ultimul rând design de afiș. Susține conferințe și ateliere de design grafic atât în țară, cât și în străinătate (DesignMAI Berlin, Vienna Design Week, European Design Conference – Zürich)

În 2011 lansează Typopassage TM – Micro-Muzeul de Artă Tipografică și Design – dedicat dialogului și educației în tipografie & comunicare vizuală. În acest cadru curează expoziții și invită designeri de renume internațional alături de care lansează dialoguri pe tema designului și tipografiei. Din 2012 susține ateliere și cursuri de caligrafie (Cancellaresca și Foundational Hand) pentru diferite niveluri de competență.

Lucrările lui Ovidiu Hrin sunt prezentate în numeroase publicații internaționale de specialitate și premiate în cadrul concursurilor și bienalelor prestigioase de design grafic din lume precum European Design Awards, Zgraf Triennale, Golden Bee Moscow, Graphis New York, Shenzhen International Poster Festival, Toyama Triennial, Brno BIennial. În prezent Ovidiu este membru AIGA (Institul American al Artiștilor Grafici, New York chapter), TDC (Type Directors Club, New York) și Graphis International. O selecție de afișe realizate de Ovidiu Hrin face parte din colecția permanentă a Museum für Gestaltung din Zürich.

[EN]

Ovidiu Hrin is an awarded multidisciplinary designer & art director working in Timisoara (Romania) and internationally. He has a vast experience in branding & designing of complex communication and information systems for both cultural and corporate institutions. Hrin has won numerous design awards worldwide and his works were published in more than a hundred prestigious books, catalogues and magazines worldwide.

A selection of his art posters is part of the permanent collection of the Museum fur Gestaltung in Zurich. He runs Synopsismedia, a versatile design studio he founded in 2001, and holds graphic design and communication lectures and workshops throughout the world. In 2011 he launched Typopassage Timisoara, a design and typography micro-museum intended as a platform for showcasing Romanian and international designers, illustrators and typographers, with the goal of initiating a creative dialogue between the artists and a place where new interactions can be generated between the public and the exhibited artists.

Hrin is actively involved in cultural and educational initiatives in Timisoara and Romania. He has curated and co-curated multiple exhibitions and shows for the Typopassage Musem. Ovidiu Hrin is also a member of AIGA (The American Institute of Graphic Artists), TDC (Type Directors Club, New York) and Graphis International.

Ruxandra Cesereanu s-a născut în Cluj, la 17 august 1963. Este poetă, prozatoare, eseistă. A urmat cursurile Facultăţii de litere din Cluj, pe care a absolvit-o în 1985. În timpul facultăţii a fost redactor şi s-a format la revista Echinox. Actualmente este profesor la Departamentul de Literatură Comparată al Facultăţii de Litere din Cluj. Face parte din stafful Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj, în cadrul căruia a susținut ateliere de scriere creatoare în poezie, proză și scenariu de film (2002-2018). De asemenea, este redactor-şef la revista de cultură Steaua. A publicat 9 cărți de poezie, 7 cărți de proză, 8 cărți de eseu. Câteva din cărțile ei de poezie și proză au fost traduse în engleză, italiană, maghiară, franceză și bulgară. Cea mai recentă carte de poezie – Scrisoare către un prieten și înapoi către țară (Paralela 45, 2018); cea mai recentă carte de proză – Un singur cer deasupra lor (Polirom, 2014); cea mai recentă carte de eseu – Fugarii. Evadări din închisori și lagăre în secolul XX (Polirom, 2016).

Cărţi publicate:

Poezie:

• Zona vie (Editura Dacia, 1993)
• Grădina deliciilor (Editura Echinox, 1993)
• Cădere deasupra oraşului (Editura Transpres, 1994) – Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj
• Oceanul Schizoidian (Editura Marineasa – 1998, Editura Vinea – 2006)
• Femeia-cruciat (antologie, Editura Paralela 45, 1999)
• Veneţia cu vene violete. Scrisorile unei curtezane (Editura Dacia, 2002)
• Kore-Persefona (Editura Vinea, 2004) – Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj
• Coma (Editura Vinea, 2008) – Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj
• California (pe Someș), Editura Charmides, 2014 – Premiul Asociației Femeilor de Afaceri din Cluj și Premiul revistei Tiuk
• Scrisoare către un prieten și înapoi către țară, Editura Paralela 45, 2018, 2019

Proză:

• Călătorie prin oglinzi (Editura Dacia, 1989)
• Purgatoriile (Editura Albatros, 1997)
• Tricephalos (Editura Dacia, 2002)
• Nebulon (Editura Polirom, 2005) – Premiul Clubului Lions
• Naşterea dorinţelor lichide (Editura Cartea Românească, 2007)
• Angelus (Editura Humanitas, 2010)
• Un singur cer deasupra lor (Editura Polirom, 2013) – Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj și Premiul revistei Tiuk

Cărți experimentale de poezie:

• Submarinul iertat, poem-roman, în colaborare cu Andrei Codrescu (Editura Brumar, 2007), Premiul România Cultural
• Ținutul Celălalt, poem-roman, în colaborare cu Marius Conkan (Editura Cartea Românească, 2011)

Eseu:

• Călătorie spre centrul infernului. Gulagul în conştiinţa românească (Editura Fundației Culturale Române, 1998) – Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj, Premiul Ion Negoiţescu al revistei Apostrof
• Panopticum. Tortura politică în secolul XX (Institutul European, 2001) – Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj
• Imaginarul violent al românilor (Editura Humanitas, 2003)
• Decembrie ’89. Deconstrucţia unei revoluţii (Editura Polirom, 2004) – Premiul revistei Cuvântul
• Gulagul în conştiinţa românească. Memorialistica şi literatura închisorilor şi lagărelor comuniste (Editura Polirom, 2005)
• Năravuri româneşti (Editura Polirom, 2007)
• Gourmet. Céline, Bulgakov, Cortázar, Rushdie (Editura Limes, 2009)
• Biblioteca stranie (Editura Curtea Veche, 2010) – Premiul Asociației de Literatură Comparată din România
• Fugarii. Evadări din închisori și lagăre în secolul XX (Editura Polirom, 2016)
• De la Golania șa Rezist. Jurnal civic 2017-2019 (Editura Polirom, 2020)

Cărţi de poezie traduse în limba engleză, apărute în SUA:

• Schizoid Ocean (1997), traducere de Claudia Litvinchievici
• Lunacies (2004), traducere de Adam J. Sorkin
• Crusader-Woman (2008), traducere de Adam J. Sorkin
• Forgiven Submarine (2009), written together with Andrei Codrescu, traducere de Andrei Codrescu

Carte de proză tradusă în limba engleza, apărută în SUA:

• Angelus (traducere de Alistair Ian Blyth), 2015

Cărţi de poezie traduse în limba italiana, apărute în Italia:

• Coma (traducere de Giovanni Magliocco), 2012
• Venezia dalla vene viola (traducere de Giovanni Magliocco), 2015

Carte de proză tradusă în limba maghiară, apărută în Ungaria:

• Utoferfiak, traducere de Selyem Zsuzsa, 2009

Carte de proză tradusă în limba bulgară, apărută în Bulgaria:

• Anghelus (traducere de Hristo Boev), 2017

Referinţe critice internaționale:

• Who’s Who in Contemporary Woman’s Writing, edited by Jane Elridge Miller, Routledge Publishing House, London and New York, 2001, p. 58
• http://en.wikipedia.org/wiki/Ruxandra_Cesereanu
• Harold B. Segel, The Columbia Literary History of Eastern Europe since 1945, Columbia University Press, New York, 2008, pp. 255-256 (portrait of writer Ruxandra Cesereanu)

Actorul Vlad Ivanov s-a născut la 4 august 1969, în Botoșani. A absolvit Școala Populară de Artă din Botoșani, iar în 1995 Academia de Teatru și Film din București, la clasa profesoarei Sanda Manu. Pe marele ecran a debutat în anul 1993.

Câștigător al Premiului Criticii din Los Angeles pentru interpretarea genială a ginecologului Dr. Bebe în „4 luni, 3 săptămâni, 2 zile”, versatilitatea lui Vlad Ivanov l-a consacrat drept unul dintre cei mai mari actori ai Europei.

Vlad Ivanov a mai jucat rolul lui Cristi în filmul „The Whistlers” (nominalizat la Palme D’Or), iar în 2018 a jucat rolul principal, al lui Victor Ganz, în „Hier” al regizorului ungar Balint Keneyres. A apărut în trei filme la Festivalul de Film de la Cannes 2016: „Toni Erdmann” al lui Maren Ade, „Bacalaureat” (Cristian Mungiu) și în rolul lui Samir în „Câini”. În 2016, l-a interpretat pe Piotr, șeful lui Jim Carrey în filmul „Dark Crimes”. Alte filme notabile includ „Polițist, Adjectiv” (Corneliu Poromboiu), „Amintiri din epoca de aur” (Hanno Hofer); „Concertul” (Radu Mihăileanu), „The Whistleblower” (Larysa Kondracki) și „Principii de viață” (Emilian Velicanu).

În 2005, Vlad a primit Medalia națională „Pentru Merit”, acordată de Președintele României.

Dan Perjovschi este desenator, ilustrator, scriitor, jurnalist și autor de performance român. Perjovschi abordează teme sociale de actualitate în operele sale și a avut un rol important în cultura românească, fiind ilustrator și autor de articole pentru Revista 22 din București.

A avut expoziții personale în Statele Unite ale Americii, Portugalia, Spania, Germania, Ungaria, Suedia, Elveția, Marea Britanie, Germania, Mexic, Brazilia, Coreea de Sud, China etc. În prezent, locuiește și lucrează în București și Sibiu.

Lucrările sale au fost expuse în muzee precum Ludwig Museum Koln, Moderna Museet Stockholm, Tate Modern Londra, MoMA New York, Vanabbemuseum Eindhoven, Macro Roma, Reykyavik Art Museum sau Kiasma Helsinki și expoziții de grup în muzee precum Centre Pompidou Paris, Tate Liverpool, Castello di Rivoli Torino, MoMA San Francisco, MUAC Mexico, MAM Varșovia, MCBA Lausanne, Walker Art Center Minneapolis și Moderna Galerija Lublijana. A participat la bienalele de artă Manifesta, Istanbul, Veneția, Moscova, Sydney, Lyon, Dublin, Odessa, Tessaloniki și la trienalele din Paris, Aichi și Tallin.

Prima sa retrospectivă a avut loc la muzeul Nasher al universității Duke 2007 iar a doua la CCC din Tours 2012.

A primit premiul Gheorghe Ursu 1999, Premiul Henkel 2001, George Maciunas 2004, împreună cu Lia Perjovschi premiul ECF-Princess Margriet în 2012 și premiul Rosa Shapire-Kunsthale Hamburg 2016.

Ana Mărgineanu a absolvit Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică București, secția regie de teatru, în 2001. De atunci, Ana a regizat peste 20 de spectacole, a participat în Lincoln Center Directors Lab in New York, a devenit membră DramAcum și a înființat, împreună cu regizoarea americană Tamilla Woodard și dramaturgul Peca Ștefan – PopUP Theatrics, o companie care crează teatru site-specific, în colaborări artistice internaționale. Cel mai recent proiect PopUP este Instrucțional pentru singurătate, care se joacă online în stagiunea curentă. PopUP pregătește a 9-a ediție a spectacolului virtual Long Distance Affair, care va avea premiera în octombrie 2020.

Alte spectacole create în New York includ Miami Motel Stories (2020, Juggerknot Company), The Female Role Model Project (2018, 3LD Technology Center), Bamboo in Bushwick (Urban Stages, 2017), Wild Child in The City (2015, The Secret Theatre), The Window (2012, Romanian Cultural Institute), Hotel Project (2011,The Internationalists), The Blind Trip (LAPAC, 2010).

În România, cel mai recent proiect într-o sală de teatru este Anul dispărut, o trilogie creată în colaborare cu Peca Ștefan. Anul dispărut își propune să recreeze din amintirile membrilor echipei artistice și tehnice a spectacolului un an “uitat”. Prima parte a instalației, Anul dispărut.1989 a avut premiera la Teatrul Mic, București în decembrie 2015, partea a doua, care investighează anul 1996, a fost prezentată în 2016 la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, iar încheierea, Anul dispărut 2007 la Teatrul Mic în 2017. Tot în colaborare cu Peca Ștefan, Ana a dezvoltat proiectul Despre România, numai de bine, o serie de spectacole/portret ale orașelor din România, incluzând: Povești adevărate complet inventate din Baia Mare, 5 Minute miraculoase din Piatra Neamț, Târgoviște de jucărie, Sfântul din Sfântul Gheorghe și Timișoara. Capăt de linie.

Spectacolele Anei au mai fost prezentate și în Argentina, Austria, Bulgaria, Rusia, UK, Mexic, Germania, Elveția, Spania și Italia. Printre premiile obținute se numără New York Innovative Theatre Awards Best Ensemble (The Window), Best Play – Relationship Drama London Fringe Report (The Sunshine Play), Cel mai bun spectacol la FestCO (5 Minute Miraculoase) și Cel mai bun spectacol la Festivalul Dramaturgiei Românești (89, 89 Fierbinte după ‘89).

Ana predă teatru devised și site specific la Universitățile The New School și SUNY, SUA.

Cristian Lupșa e editor fondator al DoR. A început în 2009, odată cu ideea, și a făcut de toate. A scris, a editat, a dat cu mopul, a distribuit reviste, a vândut proiecte și publicitate, iar în rolul de astăzi își sprijină colegii să devină cea mai bună versiune a lor și să publice cele mai bune povești pe care le pot spune. Scrie adesea despre dificultățile, transformările și reușitele DoR. Pentru că e neliniștit din fire, e și un înfocat susținător al inovației și al încercării de lucruri noi. Când nu e în redacție, fie e undeva și mănâncă, fie e în fotoliu și citește.

Oana Radu este manager cultural și consultant în domeniul politicilor culturale. Membru în Consiliul de administrație al Centrului Național al Cinematografiei (2016-2017), ea a coordonat elaborarea Strategiei Culturale a Municipiului București 2016-2026 și a Strategiei Culturale a Municipiului Arad 2015-2025. Co-fondator al Asociației Film ETC. (București), este manager al Festivalului Making Waves: New Romanian Cinema (New York) și al Festivalului de film documentar fARAD (Arad) și a coordonat alte ample proiecte internaționale, printre care Pavilionul României la Bienala de Artă de la Veneția 2015. Între 2006-2012 a fost director adjunct al Institutului Cultural Român din New York, participând activ la implementarea unei noi viziuni și abordări instituționale a diplomației culturale sub conducerea Corinei Șuteu. Între 2000-2006, Oana Radu a fost director de programe al Asociației ECUMEST din București, coordonând o serie de programe în domeniul politicilor culturale și cooperării culturale în Estul Europei; a fost coordonator regional pentru Europa de sud-est al programului Policies for Culture, dezvoltat în parteneriat de Asociația ECUMEST și Fundația Culturală Europeană din Amsterdam. A contribuit, de asemenea, la o serie de studii și cercetări în domeniul politicilor culturale în Europa de Sud-Est. Formator în domeniul managementului cultural și politicilor culturale, oferă de asemenea consultanță în utilizarea crowdfunding-ului în domeniul cultural. Absolventă a Masteratului European în Management Cultural al Școlii de Comerț din Dijon, Franța.

Oana Radu este manager cultural și consultant în domeniul politicilor culturale. Membru în Consiliul de administrație al Centrului Național al Cinematografiei (2016-2017), ea a coordonat elaborarea Strategiei Culturale a Municipiului București 2016-2026 și a Strategiei Culturale a Municipiului Arad 2015-2025. Co-fondator al Asociației Film ETC. (București), este manager al Festivalului Making Waves: New Romanian Cinema (New York) și a coordonat alte ample proiecte internaționale, printre care Pavilionul României la Bienala de Artă de la Veneția 2015. Între 2006-2012 a fost director adjunct al Institutului Cultural Român din New York, sub conducerea Corinei Șuteu. Între 2000-2006, Oana Radu a fost director de programe al Asociației ECUMEST din București, coordonând o serie de programe în domeniul politicilor culturale și cooperării culturale în Estul Europei. A contribuit la o serie de studii și cercetări în domeniul politicilor culturale în Europa de Sud-Est și este formator în domeniul managementului cultural și politicilor culturale. Absolventă a Masteratului European în Management Cultural al Școlii de Comerț din Dijon, Franța.

Ștefania Ferchedău este cercetătoare, manager cultural, consultant artistic și de management, activă din 2002 la București, lucrând interdisciplinar în România și internațional. Și-a folosit pregătirea umanistă și literară și experiența îndelungată în management cultural în lucrul îndeaproape cu artiști și organizații din dans și teatru, arte vizuale și arhitectură, pentru a iniția, acompania, produce, prezenta și documenta o varietate de proiecte începând din 2010.

Este interesată de studiul generațiilor 1960-1980 de artiști din artele performative și de cercetarea practicilor artistice, evenimentelor și situațiilor care au marcat artele performative în România după 1989. Împreună cu Alina Șerban dezvoltă Institutul Prezentului, o asociație cu profil interdisciplinar pe care a fondat-o în 2016 ca o platformă de resurse artistice și teoretice în domeniul artelor vizuale și performative. În acest cadru este co-editor al seriei de publicații Parkour (cu numere dedicate pînă în prezent artiștilor Miriam Răducanu, Octavian Nemescu, Ion Grigorescu, Constantin Flondor, Lia Perjovschi, Lucian Mețianu, Diet Sayler) și al platformei editoriale online www.institutulprezentului.ro, co-programează seria de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut și asigură direcția artistică a componentei COLLEGIUM, dedicată formării profesionale continue a artiștilor. Între proiectele de amploare recente se află expoziția 24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969-1971, găzduită de Muzeul Național de Artă al României (7.11.2019 – 2.2.2020).

Din 2012, Ștefania Ferchedău a fost co-director al platformei ZonaD, alături de coregraful Cosmin Manolescu, un laborator de dans contemporan și dezvoltare profesională în care a programat ateliere și dezbateri despre istoria și teoria dansului contemporan. Între acestea au fost Performance and Choreographic Imagination, un atelier susținut de profesorul André Lepecki la București (mai 2015), sau Platforma de Reflecție – o rezidență în mișcare între România-Portugalia-Letonia, reunind artiști, manageri, curatori, critici de dans, ambele prezentate în cadrul E-Motional (2011-2015, un program european de schimburi artistice între 8 țări al cărui co-inițiator și manager a fost). Alte proiecte recente includ Eastern Connection, o colaborare româno-japoneză, și contribuția în cadrul rețelei Cultura în educație, care unește profesioniști din domeniul artelor care dezvoltă proiecte în școli (din 2013).

Între organizațiile cu care a colaborat din 2010 ca manager de program, producător, consultant artistic sau de management se află: Fundația Gabriela Tudor/ United Experts, Asociația pepluspatru, Asociația Zeppelin, Asociația MetruCub, Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană. Afilierile instituționale trecute includ Asociația ECUMEST (2003-2008), Institutul Cultural Român New York (2008-2010). În 2017 a primit premiul pentru Management cultural pentru ultimii 10 ani de activitate din partea Administrației Fondului Cultural Național.

Ștefania Ferchedău are o bogată experiență editorială și de cercetare, de-a lungul anilor participând și contribuind la realizarea a diverse studii, materiale și cercetări cu privire la sectorul cultural în general și/sau proiectele în care a fost implicată. Între acestea, a fost: editor al publicației Rethinking dance. ZonaD mobile platform & E-Motional – a notebook of unedited thinking (2015), co-editor al publicației Biblioteca vie a culturii în educație (2015), editor al publicației Carte de artist: Ioana Nemeș (2014), editor al catalogului proiectului E-Motional Bodies & Cities 2011-2013 (2013); editor asociat al documentului programatic Carta pentru Cultura Vie – un manifest în sprijinul artelor (2012); editor asociat al suplimentului Revistei 22 Cartografie subiectivă a culturii independente (2011); co-editor al publicaţiei A short guide to the Romanian cultural sector today, publicată în 3 ediții – engleză, franceză (2005-2008); editor al secţiunii Region in Focus dedicată României şi Bulgariei în aprilie 2007 în cadrul portalului www.labforculture.org; ș.a.

Rarița are o experiență de 20 ani în management, programare, cercetare și politici în domeniul culturii. Este director și co-fondator al Fundației AltArt, organizație dedicată metodelor experimentale în artă și societate. Este co-fondator a Fabricii de Pensule, un spațiu colectiv independent pentru artele contemporane, în Cluj-Napoca.

A făcut parte din echipa Cluj-Napoca 2021 – Capitală Europeană a Culturii unde și-a adus contribuția în
toate etapele candidaturii, inclusiv în dezvoltarea conceptului și a programului cultural.

Rarița este implicată în dezvoltarea politicilor culturale, în Cluj-Napoca (unde a coordonat elaborarea Strategiei Culturale), dar și la nivel național prin activitatea în Coaliția pentru Sectorul Cultural Independent și la nivel european. Este membră a grupului strategic al inițiativei A Soul for Europe și membră a consiliului director al European House for Culture și al rețelei Balkan Express. A contribuit în calitate de speaker și trainer la numeroase forumuri profesionale, inclusiv conferințe importante precum A Soul for Europe Berlin, Forumul Cultural European, întâlnirile plenare IETM și Congresul Cultural din Wroclaw.

În 2015, a primit Premiul pentru Management Cultural din partea Administrației Fondului Cultural Național din România și o distincție similară din partea Asociației Femeilor de Afaceri din România.

A activat profesional și în domeniile media și democrație în diferite organizații precum Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și Fundația Soros pentru o Societate Deschisă. A studiat Foto-Video- Procesare  Digitală, în cadrul Universității de Arte și Design și Jurnalism în cadrul Universității Babeș- Bolyai din Cluj-Napoca. Din 2017 este doctorand în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea Babeș-Bolyai, cercetând relația dintre cultură și bunăstarea emoțională și mentală în orașe.

Corina coordonează în cadrul Centrului Cultural Clujean proiectele Academia Schimbării și Culture Next și are o experiență vastă în managementul proiectelor culturale, producție artistică și politici culturale. Este unul dintre membrii fondatori ai spațiului de artă contemporană Fabrica de Pensule. În cadrul Federației Fabrica de Pensule a inițiat sau coordonat, începând din 2009, peste 20 de proiecte culturale în domenii diferite – arte vizuale, arte performative, educație și formare. În 2010 i-a fost acordată Bursa Gabriela Tudor în management cultural. În ultimii ani, a beneficiat de rezidențe profesionale în Polonia și SUA și a fost implicată în diverse inițiative și proiecte culturale internaționale. Din 2013 până în 2015 a fost responsabilă de comunicarea Festivalului Temps d’Images Cluj. Corina Bucea a contribuit în ultimii ani la mai multe proiecte care au reprezentat România atât la Bienala de Artă, cât și de Arhitectură de la Veneția (2013, 2015 și 2016). În 2017, în calitate de manager de proiect, a coordonat realizarea expoziției Geta Brătescu – Apariții (curator: Magda Radu).

Cariera Corinei Șuteu a început în România: critic de teatru, apoi director al UNITER și a Theatrum Mundi (actualul teatru Metropolis), apoi a continuat în Franța (11 ani) și New York (7 ani), unde a dezvoltat o amplă cariera ca formator, inițiator și director de instituții și programe culturale, expert european și consultant în management și politici culturale. A condus, în Franța, Masteratul european în managementul culturii al Școlii de Comerț de la Dijon pentru nouă ani, începând cu 1995, a fondat asociația și programul ECUMEST, dedicat profesionalizării în management cultural a regiunii balcanice și central europene, a fost președinta Forumului Rețelelor culturale Europene al Consiliului Europei, co-fondator al programului Policies for culture (Fundația Europeană pentru cultură – Amsterdam) și director, la New York, timp de șapte ani, al Institutului Cultural Român. Este fondator și președinte al asociației FilmETC și al festivalului Making Waves la New York, pe care îl conduce de treisprezece ani. În 2014-2015 a fost senior expert pentru strategia culturală a orașului București, fondator al festivalului de film documentar fArad (Arad) și, în 2015, coordonator general al proiectului Darwin’s Room – expoziția pictorului Adrian Ghenie la Bienala de la Veneția.

Între mai 2016 și ianuarie 2017, Corina Șuteu a fost Ministru al Culturii.

A predat timp de cincisprezece ani la universități din Europa în calitate de profesor invitat și a publicat în presa internațională de specialitate mai mult de 80 de articole și rapoarte despre sistemul și politicile culturale europene, a co-editat volumul Arts Politics and Change (Boekmanstichting Amsterdam) și este autor al studiului comparativ despre educația în management cultural în Europa Another Brick in the Wall. În prezent Corina Șuteu curatoriază și produce programele asociației FilmETC și ale spațiului Insula 42. A fost membră în boardul Fundația9 a BRD – Groupe Société Générale, unde a lansat Fondul Lucian Pintilie, este membră a boardului Ovidiu Ro și al Fundației Majestății Sale, Margareta a României.

participant ediția 2020

Vă mulțumesc că ați făcut posibil acest program și că mi-ați dat șansa să iau parte.

Au fost cursuri și întâlniri extrem de interesante în care am găsit foarte multă inspirație.

Pe unii formatori, mentori nu i-aș fi întâlnit deloc offline, mai ales în 2020 și mă refer în mod special la întâlnirea cu Anamaria Marinca, Corina Șuteu, Ana Mărginean, Matei Vișniec, Rarița Zbranca, Mihai Chirilov, Pascal Gielen. Ordinea e aleatorie dar toate întâlnirile astea, pentru mine, au fost fiecare în felul ei transformatoare și ăsta e un câștig enorm: am primit răspunsuri, am aflat multe lucruri noi, mi-am structurat multe, multe informații.

Toți speakerii de la Re-Form 1 și 2 au fost foarte buni.

Mulțumesc. Fiecare întâlnire a fost o bucurie. Corina Bucea e ideală ca organizator, a gestionat cu mare diplomație multe momente. Cu unii dintre participanți, pe care nu îi cunoșteam înainte, știu că mi-ar plăcea să lucrez pe viitoare proiecte.

Eu văd “Academia Schimbării” ca pe un program bine gândit, complex, cu adevărat transformator.

Celor care vă gândiți dacă să participați sau nu pe viitor va spun că MERITĂ să fiți parte din el.

participant ediția 2020

Pentru mine, Academia Schimbării e ce am preluat de la artiștii invitați – persistența și perseverența pe o traiectorie personală asumată, construită pe autenticitate și curaj, e curiozitatea și umorul participanților. E playlist-ul colectiv din pauze și sesiunile de mentorat cu Ștefania (Ferchedău), în care am redescoperit ușurătatea de a crede în intuițiile și opțiunile artistice personale.

participant ediția 2020

În primul rând acest program mi-a adus încredere. În ceea ce fac, atât ca artist cât și ca antreprenor. M-a ajutat să recalibrez direcția în care mergeam. Să conștientizez că indiferent de public și de natură interactivă a performance-urilor, viziunea artistică poate fi mult mai pronunțată. Simt că a fost momentul propice de reflecție asupra ceea ce fac și ceea ce îmi propun pe mai departe. Am descoperit noi valențe și direcții unor sâmburi de proiecte. În al doilea rând m-a pus la lucru. Discuțiile au avut rol de a mă readuce în starea de acțiune. M-a ajutat să văd oamenii din spatele numelor (pe care îi admirăm). Să îi privesc din altă perspectivă. Că e posibil, chiar dacă e foarte greu.
Să realizez cât de important e să îmi dedic câteva ore, pe lună măcar, să reflectez asupra organizației, direcției, proiectelor în derulare și cele viitoare. Să simt nevoia unui grup de lucru în direcția managementului, poate doar să împărtășesc o părere sau să ascult un discurs. Ocazia de a fi eu însumi într-un cadru artistic select. Să fiu mult mai liber în a spune o idee, chiar dacă poate e prostie. Să îmi permit să nu am chef de `ore` dar să mă prindă de fiecare dată și să mă implic. Să pescuiesc idei, fără să am stresul că nu mi-am pregătit `temele` și `intrebările`. Posibilitatea de a da acest raspuns la aproape 2 săptămâni de la primirea mailului. Aștept să continuăm… fără o dată anume, pentru că e binevenit oricând.

participant ediția 2020

Programul Academia Schimbării a fost mult peste asteptarile mele. Desi cuvântul SCHIMBARE este prezent chiar in titlul programului eram pregatita mai mult pentru un program de informare. O schimbare este mult mai greu de facut in randul oamenilor maturi si nu există o rețetă pentru acest lucru.
Am avut impresia ca asist la un eveniment magic, irepetabil, uimită fiind de calitatea discursului invitaților. Aceștia si-au dezvăluit in primul rand latura umană de creatori, lăsând transparente metodele lor de lucru. Practic am fost primiti în laboratorul lor sacru de alchimie, ghidați fiind de mentorii Corina Bucea, Corina Suteu și Rarița Zbranca de care din acest moment ma simt legata ca printr-un cordon ombilical transparent.
Aceasta intalnire a fost o gură de aer, un moment inspirațional, care m-a facut sa ma intâlnesc cu mine insămi si imi da putere sa merg mai departe in proiectele mele.

participant ediția 2020

Pentru mine, experiența programului a însemnat o gură de aer în această perioadă deoarece am avut ocazia să ascult personalități din domeniul cultural și artistic cărora le urmăream activitatea. Deși programul s-a suprapus pentru mine cu alte activități, am vrut totuși să pot asista, să pot asculta toate cursurile. Am reușit, cred, în proporție de 60 % iîn timp real iar întâlnirile ratate au fost vizionate ulterior prin înregistrări. Mulțumesc pe această cale inițiatorilor programului care au gândit o structură flexibilă pentru program și au facilitat interacțiunea invitaților cu noi.

participant ediția 2020

În primul și în primul rând, sentimentul că nu sunt singură. Poate că sună ca o clișee dar mă liniștește și îmi redă speranța mie, un începător, că oameni cu proiecte și inițiative extraordinare au sau au avut și ei dubii, probleme și măcar un punct când spus că nu se poate dar apoi totuși au rezolvat cumva. Am primit niște puncte de reper și indicații foarte bune. Mi-a lipsit întâlnirea fizică, pauzele când ne-am fi putut cunoaște informal dar organizatorii au făcut tot ce a fost în puterea lor să știm cu cine suntem împreună pe Zoom, lucru pe care apreciez foarte mult. La fel și cu toate materialele care au fost prezentate. La aplicare am scris că aș avea nevoie de inspirație: am găsit acest lucru. Mentori, formatori foarte valoroși, am simțit că ne ascultă, ne înțeleg și încearcă să ne dea sfaturi cu toată mintea și inima lor. A fost o experiență extraordinară să le ascult. Vă mulțumesc!

participant ediția 2020

Zen concentric în comunitate eclectică. Oameni frumoși. Curaj. Poftă de viață și sens.
Tu. Da, tu, omul care citește aceste rânduri! Ești în locul care găzduiește și hrănește, bine ai venit! E cultură all around, pe toate planurile și perspectivele larg deschise ale celor care sunt pregătiți să îți vorbească. Din experiențe trăite. Din proiecte trăznite. Lucruri nerostite. Deschide-ți ochii inimii. Urechile imaginației. Zâmbetul creației. Ești parte din Schimbare. Enjoy your ride!

participant ediția 2020

Participarea la acest program mi-a deschis cu adevărat orizontul în ceea ce privește organizarea de evenimente. Pe parcursul întâlnirilor a devenit din ce în ce mai clar pentru mine că un eveniment de succes nu ar trebui privit ca fiind un act singular, căci acesta înseamnă luni de muncă, o echipă cu aceeași viziune, o conexiune strânsă cu nevoile comunității, și mai ales faptul că se bazează pe un concept ce ar trebui să ia în considerare schimbarea în bine pe care o poate aduce.

participant ediția 2020

Am pornit cu așteptări “de manual”: să descopăr concepte teoretice și soluții și să înțeleg perspectiva artiștilor și să învăț să lucrez cu ei. În fapt, am aflat că nu există “nu se poate” și că întotdeauna există resurse, trebuie doar identificate corect și corelate cu obiectivele. Am primit resurse bibliografice valoroase pentru tot ce am discutat și pentru multe altele. “Teoria” nu trebuie învățată, ci a fost însoțită de exemplele clare, puse în context, care completează automat piesele lipsă din puzzle-ul tău propriu. Am primit confirmarea că nu trebuie să aștept să primesc ceva de la un “sistem”, ci să înfăptuiesc eu, inspirându-mă din modele. Și, cel mai important, am descoperit noi MODELE pe care acum le admir și le urmăresc.